Armata norvegiană a înfiinţat o nouă unitate de forţe speciale, Jegertroppen, alcătuită exclusiv din femei, care se va ocupa în mod deosebit de gherilă urbană.
Alături de Israel, Norvegia a fost una dintre primele ţări care a deschis calea femeilor spre o carieră militară încă din 1985. Cu toate acestea, doar 10% din soldaţii norvegieni sunt femei, remarcă Foreign Affairs.
„Am aşteptat ca forţele armate să creeze o specializare mai dură pentru noi, fetele”, a explicat Tora, un proaspăt recrut de 20 de ani, admisă în cadrul unităţii de elită a armatei Norvegiei.
Până în 1985, femeile înrolate în armata norvegiană au avut doar funcţii auxiliare, ca medic sau inginer. După aceea, poziţiile ocupate de reprezentantele sexului frumos s-au diversificat, dar nu într-atât de mult încât trupele norvegiene să numere şi soldaţi de elită femei.
Forţele Speciale din armata Norvegiei au un program care permite înrolarea femeilor, dar puţine au aplicat în cadrul acestuia şi niciuna dintre solicitante nu a trecut testele concepute pentru soldaţii de elită de sex masculin.
Acum, oficialii se plâng de faptul că lipsa femeilor din aceste unităţi speciale afectează misiunile internaţionale, care au devenit tot mai complicate şi au nevoie uneori şi de o mână de femeie.
„În Afganistan, una dintre cele mai mari probleme era când făceam o razie în locuinţe şi nu aveam personalul care să poată dialoga cu uşurinţă cu femeile localnice”, îşi aminteşte căpitanul Ole Vidar Krogsaeter.
„Războiul urban de gherilă presupune să ai capacitatea de a interacţiona şi cu femeile. Înrolarea unor femei soldat a devenit o necesitate operaţională”, a confirmat ofiţerul.
Echipament diferit
În mod ironic, avansul tehnologic din ultimele decenii a blocat accesul femeilor în rândul forţelor speciale, în loc să-l înlesnească.
„Comparativ cu perioada războiului din Vietnam, un soldat modern poartă un echipament mult mai greu, asta din pricina faptului că echipamentul de protecţie este şi mult mai voluminos”, a explicat Linda Shimo, colonel în cadrul Armatei Statelor Unite, pentru Foreign Affairs.
Infanteria americană detaşată în teatrul de operaţiuni din Afganistan poartă un echipament de luptă cu o greutate cuprinsă între 31 şi 45 de kilograme, care este mult prea greu pentru a fi purtat în siguranţă de către femei – americanii s-au şi confruntat de altfel cu o mulţime de cazuri de fracturi pelviene din această cauză.
Pentru înfiinţarea Jegertroppen s-a ţinut cont de toate aceste detalii şi s-au modificat probele de admitere, iar echipamentul destinat luptătoarelor de elită a fost modificat.
Chiar şi aşa, din 317 candidate, doar 88 au reuşit să treacă de testele fizice şi psihice din prima parte a programului de creare a unei super-armate de femei.
Spre deosebire de camarazii bărbaţi din trupele speciale norvegiene, care duc în spate 40 de kilograme de echipament, luptătoarele din noua unitate de elită aleargă cu doar 27 de kilograme după ele.
Reducerea greutăţii atrage însă alte privaţiuni, din bagajul femeilor fiind eliminate raţiile suplimentare de mâncare.
O forţă redutabilă
Remarcabil în cazul femeilor-soldat încadrate în noua unitate de elită a forţelor militare norvegiene este că acestea se dovedesc executanţi mai buni ai misiunilor decât colegii de sex opus, chiar dacă la sfârşitul primului an de program doar 13 luptătoare mai erau în pluton.
„Lucrează extrem de sistematic şi conştiincios şi de multe ori rezolvă misiunile într-un timp mai scurt decât soldaţii bărbaţi”, au confirmat superiorii fetelor.
În plus, se pare că acestea excelează în anumite domenii vitale pentru o unitate de elită: rezultate mai bune la tragerile la ţintă şi un simţ de observaţie superior.
Jegertroppen, conceput iniţial ca un program-pilot cu o durată de un an, are toate şansele să rămână în picioare până în 2019 sau chiar să fie prelungit dincolo de acest termen.
Majoritatea statelor occidentale mizează de câteva decenii pe suplimentarea numărului de femei în forţele armate, Marea Britanie şi Statele Unite fiind pe punctul de a elimina şi ultimele bariere în calea aspirantelor la o carieră militară în specializări exclusive masculine până nu de mult.
Cu toate acestea, procentul femeilor întâlnit în rândul trupelor din diverse state este de multe ori dezamăgitor.
Armata americană pare să se prezinte cel mai bine cu 15% femei în rândul trupelor combatante, în vreme ce în Franţa întâlnim doar 1,7% soldaţi de sex feminin.
Însă, tipul de conflicte întâlnite în teatrele de operaţiuni în care sunt implicate trupele NATO pare să revendice din ce în ce mai mult prezenţa femeilor.
„În special în lupta contra insurgenţilor, avem nevoie de femei soldaţi pentru ca acestea să interacţioneze cu localnicele din teatrul de operaţiuni”, a explicat colonelul Frode Kristoffersen, comandatul Forţelor Speciale din Norvegia.
Acest lucru înseamnă că primele generaţii din programul Jegertroppen ar putea primi şi botezul focului în curând, în condiţiile în care Norvegia menţine încă efective militare în bazele din Afganistan.
