Furtul miliardului din băncile din Republica Moldova a fost posibil din cauza conducerii țării, „o clică bine înrădăcinată” care exercită o „influenţă nelimitată asupra sistemelor judiciar, al aplicării legii şi organelor de anchetă”, este de părere James George Jatras, directorul Iniţiativa Parteneriatul Estic din cadrul Institutului American în Ucraina, un ONG cu sediul la Washington.
Fostul diplomat abordează în publicația americană Forbes situația de criză din Republica Moldova, care implică abuzuri de putere ale unor politicieni din mai multe partide – inclusiv din cadrul actualului Guvern minoritar proocidental – cu scopul de a sifona fonduri dintr-un număr de bănci, în special de la Banca de Economii Moldova (BEM).
Jatras scrie despre „lipsa de tragere de inimă” cu care autoritățile au contractat compania americană Kroll, pentru a deschide o anchetă în legătură cu situația din BEM, Unibank și Banca Socială, bănci devalizate de un miliard de dolari, cărora li s-a acordat ulterior alte 16 miliarde de lei de către stat, pentru a fi menținute pe linia de plutire.
Acesta face referire însă la „nemulțumirea” autorităților în privința rezultatelor investigației Kroll. El îl citează în acest sens pe șeful CNA Viorel Chetraru, care a calificat raportul drept „beletristică”.
„Nu mai puţin impresionantă decât furtul însuşi este neruşinarea manevrelor pe care politicienii moldoveni le-au făcut să-şi ascundă urmele, încercând să acuze investitori privaţi de pierderea fondurilor”, comentează Jatras, referindu-se la faptul că Guvernul moldovean a vândut de la sfârşitul lui 2013 acţiuni BEM unor investitori privaţi ascunzând pierderile, la recomandarea unei comisii guvernamentale controlate de interesele politice care au jefuit banca. Altă vânzare, mai importantă a avut loc în august 2014, cu doar trei luni înainte de alegerile parlamentare, în baza raportului pozitiv al Ministerului de Finanţe. Cu doar câteva zile înainte de alegeri, Guvernul plasa BEM sub controlul statului.
„Abia acum, după luni de acuzaţii publice zgomotoase, începe să iasă adevărul la lumină”, scrie Jatras. În opinia sa, „realitatea este că pierderile BEM sunt rezultatul jafului de peste 20 de ani”, iar „bsurditatea acuzării investitorilor ar fi amuzantă dacă acest episod n-ar expune putregaiul a ceea ce unii consideră un candidat de prim plan la aderarea la UE”, subliniază el, referindu-se la o perioadă în care Republica Moldova a fost considerată că depăşea în privinţa reformelor privind statul de drept şi reglementările Ucraina şi Georgia.
„Din perspectiva partidelor aflate în prezent la putere, integrarea europeană este interesantă ca idee ce face posibilă atragerea electoratului proeuropean”, denunţă fostul diplomat american, adăugând că acest proces este considerat doar „o sursă de fonduri de ajutorare şi împrumuturi”.
„Adevărata dimensiune a integrării europene, implicând modernizarea ţării prin implementarea reformelor necesare, nu le este favorabilă liderilor coaliţiei, deoarece reprezintă o ameninţare la adresa relaţiilor lor de afaceri”, subliniază Jatras, care apreciază că acesta este motivul pentru care în Republica Moldova nu a avut loc nicio „reconstrucţie structurală privind modul cum funcţionează instituţiile” şi subliniază că nici fondurile de ajutorare, în valoare de sute de milioane de euro oferite de UE în cadrul unor programe de reformă „nu au ajutat prea mult”, citând în acest sens eşecul luptei împotriva corupţiei „endemice”.
„Care investitor normal ar veni într-o ţară în care mai întâi i se propune să cumpere active ce nu pot fi transformate în bani lichizi şi care sunt certificate în mod fals ca sănătoase, apoi îi sunt luate, după care este acuzat de faptul că nu pot fi transformate în bani lichizi?”, conchide Jatras, denunţând o „clică aflată la conducere bine înrădăcinată” care exercită o „influenţă nelimitată asupra sistemelor judiciar, al aplicării legii şi organelor de anchetă”.