Focoasele nucleare din România; Povestea unei senzații care nu a existat

by Genko Genko
Distribuiti mai departe...

Pe 18 august, comunitatea de experți a fost stârnită de o știre în exclusivitate publicată de EurActiv potrivit căreia SUA transferă armele nucleare din Turcia în România.

Este vorba despre aproximativ 50 de arme nucleare tactice aflate la baza militară turcă din Incirlik.

Potrivit autorilor știrii, această informație a venit din două surse independente.

EurActiv susținea că o condiție prealabilă pentru decizia părții americane a fost aceea că baza a fost blocată în timpul recentei tentative de lovitură de stat din Turcia. Avioanele americane nu puteau ateriza sau decola, iar comandantul bazei, ulterior acuzat de implicare în tentativa de lovitură de stat, a fost chiar arestat.

Preocuparea americanilor era de înțeles: nu se știe cine controla armele nucleare dacă lovitura de stat ar fi reușit, scrie expertul Serghei Gherasimciuc, potrivit eurointegration.com.

În plus, potrivit EurActiv, după ce relațiile dintre Washington și Ankara s-au deteriorat după tentativa de lovitură de stat, SUA nu mai are încredere în Turcia, așa că a decis să transporte focoase nucleare la baza de la Deveselu.

Publicația a cerut comentarii de la Ministerul de Externe al Turciei și României, precum și de la Departamentul de Stat al SUA și de la NATO. Ministerul de Externe al României a negat prompt și categoric această informație, iar ministrul român al apărării a declarat că informația este o speculație. NATO a răspuns la modul caracteristic organizațiilor internaționale, trimițând jurnaliștii să „recitească comunicatul summit-ului de la Varșovia”, iar Departamentul de Stat a declarat că a retransmis cererea la Pentagon.

Știrea senzațională s-a răspândit în alte medii, iar experții au comentat-o în fel și chip.

Mulți au văzut „urma rusească” – o încercare de a submina relațiile din triunghiul Ankara-București-Washington, „adăugând piper” în frecușul SUA-Turcia. Preocupări au exprimat și mass-media rusă, care se folosește de orice ocazie pentru a sublinia agresiunea NATO, crede Gherasimciuc.

Tot ei au raportat disponibilitatea Rusiei „de a închiria” Incirlik pentru nevoile armatei ruse: de vreme ce americanii nu au nevoie de bază, Rusia este pregatită s-o utilizeze.

Senzație?

Întrebarea dacă evenimentele raportate de EurActiv sunt reale, rămâne fără răspuns.

Există mai multe argumente care să infirme această versiune.

De exemplu, expertul român Paul Ivan, care trăiește și lucrează în prezent la Bruxelles, a subliniat faptul că România nu intră în categoria statelor pe teritoriul cărora NATO ar putea formal desfășura arme nucleare: România nu are infrastructura adecvată pentru a primi bombe nucleare. Pe baza de la Deveselu nu există pistă, prin urmare, acolo nu pot fi aduse armele nucleare din Turcia, transportabile doar pe această cale.

Mai mult decât atât, un astfel de pas ar agrava și mai mult relațiile dintre Washington și Ankara, iar o astfel de decizie fără o discuție prealabilă este imposibilă în principiu.

Astfel de argumente susține și George Friedman – fondatorul agenției Stratfor.

Într-un articol care a ieșit după materialul senzațional al EurActiv, Friedman a spus că autorii s-au consultat cu el despre posibilitatea de a publica materialul, și că el ar fi recomandat să se abțină de la publicare.

În plus, adaugă Friedman, cât de relevant ar fi un astfel de pas înaintea vizitei în Turcia a vicepreședintelui american Joe Biden, care trebuia să fie o „vizită de reconciliere” și nu o ocazie pentru o nouă discuție cu vocea ridicată?

Prin urmare, crede Friedman, știrea EurActiv este lipsită de sens.

Iar poveștile lipsite de sens sunt foarte rar adevărate.

Autorii EurActiv susțin că, chiar dacă aceste informații nu au fost verificate 100%, merită publicate, iar cele două surse anonime sunt demne de încredere.

Reacția românilor

Negarea fermă a Ministerului de Externe român este de înțeles și destul de naturală.

În primul rând, dacă senzație nu se baza pe o știre reală, atunci ce altceva trebuia să facă România?

În al doilea rând, bârfele despre plasarea pe teritoriul românesc a armelor nucleare americane înrăutățesc și așa proastele relațiile româno-ruse. Moscova privește cu dușmănie Bucureștiul, care este extrem de categoric cu privire la problema păstrării sancțiunilor și a independenței în conturarea propriei sale politici la Marea Neagră, precum și dornic de a coopera cu americanii în domeniul apărării antirachetă.

Prezenţa armelor nucleare pe teritoriul României ar fi scuza perfectă pentru mass-media rusă în formarea imaginii demonice a României (cu atât mai mult, deoarece această nișă este eliberată după ce Turcia a revenit în cohorta de „prieteni ai Rusiei”).

În al treilea rând, decizia de a desfăşura arme nucleare pe propriul teritoriu nu contribuie la buna imagine a niciunui guvern. Pe fondul căderii ratingului președintelui Klaus Iohannis (la 35%, în comparație cu 61% cu un an în urmă) …în ajunul alegerilor parlamentare din România… și mai ales când majoritatea administraţiilor locale sunt conduse de concurenţii partidului prezidențial – social democraţii …

Așa că, nu este vremea pentru decizii nefavorabile, afirmă expertul.

În condițiile războiului hibrid al Rusiei împotriva UE, jurnaliștii și experții din România s-au întrebat dacă nu cumva articolul EurActiv a fost una dintre operațiunile rusești (pentru a discredita România și destabiliza situația din regiunea Mării Negre).

Unii chiar au anunțat în grabă că cei care au preluat știrea EurActiv (în primul rând Epoch Times) sunt agenți ruși în confruntarea informațională. În special, unele mass-media din România au raportat că, pentru prima dată, „senzaționala” posibilă retragere a armelor nucleare americane în România a fost prezentată de analistul militar român, colonelul Ion Petrescu, cu două săptămâni înainte de articolul EurActiv. Pe 12 august, fostul preşedinte Traian Băsescu a confirmat indirect că negocierile privind transferul armelor nucleare continuă.

Întrebat de Epoch Times, Băsescu a spus că asemenea discuții sunt neavenite.

Desigur, vestea despre transferul bombelor nucleare americane din Turcia în România va afecta într-un fel relațiile americano-turce și ruso-turce. Evenimentul în sine puțin probabil cp nu are nicio legătură cu realitatea. Dar chiar și așa, acesta a fost un semnal auzit la Ankara, București, Moscova și Washington – un semnal al lipsei de încredere între Turcia și Statele Unite ale Americii, despre disponibilitatea Moscovei pentru o „îmbrățișare amicală” cu Erdogan, și disponibilitatea Ankarei de a face trocuri geopolitice atât cu americanii cât și cu rușii.

Reacția diplomaților români, experți și jurnaliști indică faptul că ei sunt conștienți de natura războiului hibrid rusesc și sunt pe fază. Cu toate acestea, argumentele și învinuirile cauzate de publicarea articolului arată că, chiar și în condiții de alertă ridicată pentru atacurile informaționale rusești, într-o perioadă de turbulențe pre-electorale astfel de acţiuni au o șansă de succes.

În cele din urmă, „senzația care nu a fost” a demonstrat că în condițiile de război hibrid, agențiile guvernamentale și organizațiile internaționale nu sunt pregătite pentru transparență și deschidere.

Singurul care a respins în mod clar știrea EurActiv a fost Ministerul român de Externe.

La rândul său, lipsa de informații oficiale creează o ocazie perfectă pentru speculații și manipulare, precum și riscul tabloidizării mass-media.

Și, în sfârșit, povestea „României nucleare” ne-a învăţat că până şi publicaţiile de autoritate ar trebui să fie puse sub semnul întrebării. La urma urmei, uneori chiar și 10 surse pot în mod conștient sau inconștient răspândi informații false.

Desigur, a trăi în condiții de neîncredere totală este greu, dar este necesar pentru ca „un tsunami într-un pahar cu apă” să nu ducă la consecințele egale celor de la Fukushima.


Distribuiti mai departe...

CITIȚI ȘI...