Extrema-dreaptă din Europa are ”vânt bun din pupa” pentru alegerile europene din mai și ar urma să ajungă în forță în Parlamentul European, după ce, recent, Frontul Național din Franța (FN) a câștigat alegerile în 11 orașe, Jobbik din Ungaria a obținut peste 20% din sufragii, iar partide cu aceeași orientare din Austria, Olanda sau Finlanda se plasează pe poziții avansate în intențiile de vot, scrie într-un comentariu AFP.
După victoria la alegerile municipale din Franța, Frontul Național, partidul Marinei Le Pen, s-a orientat către Parlamentul European. Cu mai puțin de 50 de zile până alegerile din mai, sondajele de opinie plasează FN imediat după Uniunea pentru o Mișcare Populară (UMP, de dreapta, în opoziție) și înainte de Partidul Socialist (PS, la putere), chiar pe prima poziție. FN ar putea obține circa douăzeci de mandate în forul legislativ european.
În Austria, majoritatea sondajelor creditează Partidul Libertății (FPOe) cu cel puțin 20%. Miza pentru FPOe va fi depășirea uneia din cele două formațiuni ale marii coaliții aflate la putere, care se situează amândouă în jurul a 23-24%.
Ca și FN, FPOe este atent la respectabilitatea sa, ceea ce a făcut ca în Austria să treacă drept un partid clasic. Formațiunea s-a debarasat săptămâna trecută de candidatul cap de listă pentru alegerile din mai, după ce acesta a comparat Uniunea Europeană cu Cel de-al Treilea Reich.
În Olanda, într-un peisaj politic destul de fragmentat, Partidul Libertății (PVV) se afla pe primul loc, cu circa 17% din intențiile de vot, până la declarațiile incendiare ale șefului său, Geert Wilders, care a afirmat că vrea ”mai puțini marocani” în țară. Această declarație a provocat un val de demisii, îndeosebi cea a liderului deputaților PVV în Parlamentul European. Dar partidul și-a revenit de atunci și se plasa pe locul al doilea într-un recent sondaj.
În Finlanda, valul antieuropean este puternic. Partidul Finlandezilor este creditat cu aproape 18% din intențiile de vot, plasându-se pe locul al treilea.
În Ungaria, la recentele alegeri legislative, Jobbik (partid antisemit și anti-romi) a obținut aproape 21% din sufragii.
Extrema-dreaptă din Bulgaria și Suedia ar obține de asemenea locuri în PE, fiind creditată cu circa 5% din intențiile de vot.
În actualul Parlament European, extrema-dreaptă nu are decât o mână de deputați, printre care trei francezi de la Frontul Național: Jean-Marie Le Pen și fiica sa, Marine Le Pen, și Bruno Gollnich.
De mai multe luni, FN și PVV încearcă să atragă și alte formațiuni populiste pentru a constitui un grup în viitorul PE. Lor le trebuie 25 de deputați din cel puțin șapte țări ale UE. Se estimează că pragul de 25 de deputați va fi cu mult depășit și reunirea formațiunilor din șapte țări va fi mai ușoară. FPOe, Vlaams Belang (Belgia) și Liga Nordului (Italia) sunt de acord cu aceasta.
Dar șeful Partidului Finlandezilor, Timo Soini, care s-a distanțat de elementele cele mai xenofobe sau rasiste ale partidului său, nu dorește să participe la această aventură. Alte formațiuni sunt nefrecventabile, după cum declara chiar Marine Le Pen, ca de altfel și ultrașii din Jobbik sau neonaziștii din Zori Aurii, din Grecia.
Spre deosebire de Franța, avansul extremei-drepte nu afectează țările mari din UE, care trimit cele mai mari ”contingente” în PE. Extrema-dreaptă este slabă în Italia și aproape inexistentă în Spania și Polonia, precum și în Regatul Unit și Germania.
În Regatul Unit și Germania, mișcarea antieuropeană este reprezentată de eurofobii din Partidul pentru Independența Regatului Unit (UKIP) și, respectiv, de Alternativa pentru Germania (AfD), formațiune anti-euro. Liderul UKIP, Nigel Farage, și-a consolidat poziția săptămâna trecută ca urmare a unei dezbateri cu vicepremierul liberal-democrat Nick Clegg. Cu peste 6% din voturi, AfD ar putea trimite șase deputați în PE.
În Italia, populismul se exprimă prin intermediul ”Mișcării 5 Stele” (anti-partide) a lui Beppe Grillo.
În seara zilei de 25 mai, ansamblul partidelor antieuropene de dreapta ar putea obține peste 120 de mandate, respectiv 15% din totalul de 751.