Experți: Legea votului mixt, plină de lacune. Votul proporțional cu liste deschise, mult mai potrivit

by Genko Genko
Distribuiti mai departe...

Modificarea sistemului electoral a fost efectuată fără a se ține cont de principala recomandare a Comisiei de la Veneția, care a menționat că, schimbarea sistemului de vot proporțional pe unul mixt pentru Republica Moldova nu este recomandabilă, se arată într-un raport al Asociației Promo-Lex.

În opinia acestora sistemul mixt de vot poate conduce la un șir continuu de alegeri parțiale în circumscripții uninominale, va spori costurile pentru organizarea alegerilor parlamentare și a campaniilor electorale, va crește riscul de corupere a alegătorilor, în special în circumscripțiile uninominale, va crește riscul “coruperii” deputaților prin „alocarea selectivă” a resurselor financiare din banii publici pentru realizarea promisiunilor electorale ale acestora pe teritoriul circumscripției electorale uninominale din care a fost ales, precum și sporește riscul fragmentării excesive a electoratului, dar și apariția unor conflicte sociale și etnice.

În contextul celor menționate mai sus, Asociația Promo-LEX consideră că sistemul electoral mixt adoptat recent are mai multe dezavantaje comparativ cu sistemul proporțional, în special cel proporțional, cu stabilirea unor circumscripții electorale plurinominale și liste deschise de candidați.

Experții au identificat și o serie de lacune a legii votate de către coaliția tacită PD-PSRM:

  • atribuirea dreptului de constituire a circumscripțiilor electorale uninominale permanente unui organ politic, și anume Guvernului, care este subordonat majorității parlamentare, precum și neincluderea hotarelor circumscripțiilor uninominale în corpul Codului Electoral;
  • Negarea prevederilor art.60 din Constituție care stabilește că, Parlamentul este organul reprezentativ suprem, iar alegerea deputaților într-un singur tur de scrutin va asigura o reprezentativitate mai redusă, comparativ cu alegerea Președintelui țării dar și primarilor, care au loc în două tururi de scrutin anume pentru a crește reprezentativitatea;
  • Stabilirea premiselor pentru încălcarea principiului egalității votului, ori pragul minim de accedere în Parlament în baza listei de candidați înaintată de partidele politice pe circumscripția națională va fi unui mai mare decât cel care va fi înregistrat în anumite circumscripții electorale uninominale (spre exemplu la o participare de circa 50 la sută din alegători și un scor electoral minim de 6% sau circa 84000 voturi, obținut de un partid politic, ultimul ar putea delega în Parlament doar 3 deputați, adică circa 28000 voturi pentru un deputat, pe când în circumscripția uninominală la aceiași rată de participare un deputat ar putea fi ales și cu circa 3-5 mii voturi sau chiar mai puțin);
  • Ignorarea recomandării Comisiei de la Veneția legată de micșorarea pragului electoral, sau majorarea de facto de două ori a pragului electoral. Comparativ cu sistemul proporțional precedent, când un partid politic cu suport popular de 6% putea delega în Parlament cel puțin 6 deputați, conform noului sistem electoral, același partid politic cu un suport popular similar la nivel național va putea delega în Parlament cel puțin 3 deputați, adică de două ori mai puțin;
  • Legea nr. 422 nu prevede nici un mecanism clar de vot pentru circa 158 mii de alegători care nu au nici domiciliu și nici reședință;
  • Lipsa unui mecanism de exercitare a dreptului de vot în baza certificatului pentru drept de vot măcar pe circumscripția națională, de către alegătorii care în ziua alegerilor nu se vor afla pe teritoriul circumscripției uninominale;
  • Diversificarea mecanismului de responsabilitate electorală pentru anumiți concurenți electorali înregistrați în circumscripțiile uninominale, care vor fi obligați să depună actele necesare pentru înregistrare la consiliile electorale de circumscripție iar cele de raportare financiară la CEC, ori ultima instituție poate face față ambelor provocări în cazul asigurării condițiilor optime de funcționare;
  • Permisiunea acordată prin lege candidaților incluși în lista națională a partidelor politice de a fi în același timp și candidați independenți pe circumscripții uninominale creează oportunități de finanțare indirectă, inegală și la limita bunului simț a campaniilor electorale acelor partide care vor admite astfel de situații;
  • Lipsa unui mecanism legal clar prin care vor fi constituite (în baza localităților din mai multe unități administrativ teritoriale de nivelul II) consiliile electorale de circumscripție pentru gestionarea procesului electoral în cadrul circumscripțiilor uninominale.

Distribuiti mai departe...

CITIȚI ȘI...