Odată cu alegerea lui Donald Trump drept noul preşedinte al Statelor Unite, ţările est-europene şi nu numai, aflate în apropierea Rusiei, privesc cu îngrijorare viitorul NATO.
„Între Putin şi Trump, naţiunile din centrul şi estul Europei se pregătesc pentru un nou viitor”, scrie Linda Kinstler, într-un articol pentru The Atlantic.
Aceasta notează că puţini lideri europeni au sărbătorit rezultatele alegerilor prezidenţiale din SUA cu atât de multă bucurie precum premierul Ungariei, Viktor Orban. De altfel, cei doi politicieni împărtăşesc preferinţele pentru garduri la graniţe, admiraţia pentru preşedintele rus Vladimir Putin şi un scepticism profund privind implicarea Americii în afara ţării.
Sursa citată subliniază că liderul maghiar şi-a exprimat prima oară susţinerea pentru Trump într-o vizită întreprinsă în România, în luna iulie, spunând că „eu, ca european, nu aş fi putut să formulez ce ar fi fost mai bine pentru Europa”.
Cei doi lideri au vorbit la telefon săptămâna trecută, atunci când Trump l-a invitat pe Orban să viziteze Washingtonul. „Eu i-am spus că n-am mai fost demult pe acolo, pentru că am fost considerat ‘oaia neagră’. A început să radă şi mi-a spus că şi el a fost tratat la fel”, a relatat liderul de la Budapesta.
Mulţi lideri europeni se gândesc la „planul B”
Mulţi dintre vecinii lui Orban nu împărtăşesc însă entuziasmul acestuia. Spre exemplu, liderii Poloniei, Ucrainei şi statelor baltice privesc cu alţi ochi victoria lui Trump şi felul în care va arăta securitatea europeană.
În plus, aceştia sunt obligaţi să ia în calcul alternative în cazul în care preşedintele ales al Statelor Unite îşi respectă promisiunile de campanie privind implicarea Americii în interiorul NATO.
Alianţa, care nu include şi Ucraina, şi-a sporit în ultimele luni prezenţa în Europa de Est, că răspuns pentru acţiunile tot mai provocatoare ale Rusiei.
Amintim că declaraţia lui Trump care a provocat valuri în ţările NATO, a fost una din primăvară, când acesta a precizat că ţările aliate ori plătesc mai mult, inclusiv pentru deficienţele din trecut, ori trebuie să se apere singure.
De asemenea, viitorul lider de la Casa Albă a pus sub semnul întrebării de mai multe ori Articolul 5 din Tratatul NATO, care prevede că un atac asupra unei ţări aliate este un atac asupra tuturor. În plus, nu a precizat clar dacă ar apăra statele baltice în cazul unei incursiuni ruseşti şi a cerut o resetare a relaţiilor cu Putin.
Michael Baranowski, director al German Marshall Fund din Varşovia, a spus că pentru mulţi lideri europeni „să aşteptăm şi să vedem” nu exclude pregătirile pentru „planul B”.
Cu precădere liderii din micuţele state baltice, Estonia, Letonia şi Lituania, care şi-au câştigat independenţa faţă de URSS în 1991 şi au aderat la UE şi la NATO în 2004, sunt conştienţi cât de periculos ar putea fi un „plan B”.
De altfel, de la victoria lui Trump, au reapărut speculaţii că Letonia, ţară cu o populaţie semnificativă de etnici ruşi şi care şi-a intensificat pregătirile militare, ar putea fi următoarea ţintă a lui Vladimir Putin.
Intermarium, alternativă ţărilor central şi est-europene la NATO
Multe ţări NATO contribuie cu puţin sub pragul de 2 la sută din PIB la Apărare. În anul 2015, doar Estonia şi Polonia au atins acest prag, în timp ce România, Letonia şi Lituania au crescut însă treptat cheltuielile pentru apărare în ultimii ani.
Însă, în cazul în care Trump chiar va refuză să onoreze angajamentele Americii faţă de aliaţii NATO sau încheie un acord cu Rusia în urmă căruia ţările europene de la periferie rămân vulnerabile, unii lideri explorează alte opţiuni.
Preşedintele polonez Andrzej Duda, de exemplu, speră să reînvie conceptul interbelic al unui Intermarium central european, o alianţa a ţărilor dintre marile Adriatică, Baltică şi Neagră, care ar putea fi o contrapondere la puterea rusească şi cea germană tot mai mari.
Cele mai multe concepţii despre o asemenea alianţa includ statele baltice, cele din Grupul de la Vişegrad, precum şi România, Bulgaria şi câteva ţări balcanice. Liderii acestor ţări s-au întâlnit anul trecut la Bucureşti, pentru a discuta îngrijorările lor cu privire la agresiunea Rusiei.
Orice perturbare a actualului cadru al NATO ar putea urgenta apariţia unei alianţe central europene extinse. Unii speră că această alianţă ar putea include şi ţări precum Belarus, care are propriile îngrijorări pe tema Rusiei. Însă ţara care ar putea beneficia cel mai mult de pe urmă unui ipotetic acord de securitate central european este Ucraina. O alianţă de tip Intermarium, chiar dacă puţin probabilă, ar putea acorda regiunii o trecere mai puternică la Washington şi la Bruxelles.