După ultimile modificări ale legislației electorale, 155,683 de alegători fără domiciliu sau reședință riscă fie excluși din procesul electoral și privați de dreptul la vot.
Potrivit datelor din Registrul de Stat al Alegătorilor, la situația din data de 1 septembrie 2017, în Republica Moldova erau atestați 155,683 de alegători fără domiciliu sau reședință1. Acești 155,683 de cetățeni cu drept de vot reprezintă o pondere de 4.78% din totalul de 3,255,361 alegători înscriși în Registrul de Stat al Alegătorilor. Asociația Promo-LEX consideră necesar ca statutul categoriei respective de alegători să fie explicit reglementat în contextul modificărilor legislației electorale și ca aceștia să nu fie excluși din procesul electoral și privați de dreptul la vot. Or, noile prevederi legislative adoptate prin Legea nr.154 din 20 iulie 2017, restrâng nejustificat dreptul constituțional de a alege al alegătorilor fără domiciliu sau reședință, spun responsabilii
În urma modificărilor operate în Codul Electoral la 20 iulie 2017, art. 87 alin. (4) stabilește că alegătorul votează la secția de votare din circumscripția uninominală unde își are domiciliul. La alegerile parlamentare în circumscripțiile uninominale nu participă alegătorii care nu au domiciliul în circumscripția uninominală respectivă.
În context, Asociaţia Promo-LEX îşi exprimă regretul că unicele limitări ale dreptului la vot admise de art. 38 din Constituție sunt limita de vârstă de 18 ani împliniți până în ziua alegerilor inclusiv, și plasarea sub interdicție în modul stabilit de lege.
„Tratăm condiționarea deținerii unui domiciliu, în sensul Codului electoral, pentru exercitarea dreptului de vot în circumscripția uninominală una ce contravine Constituției, discriminatorie și limitatoare”, spun reprezentanții Asociației.
Privind votarea în cadrul circumscripției naționale și a circumscripțiilor uninominale, reprezentanții Asociației spun, de asemenea, că noua redacție a Codului electoral nu specifică procedura de vot în circumscripția națională a persoanelor fără domiciliul înscris în actul de identitate.
„Practica participării anterioare a alegătorilor fără domiciliu sau reședință la alegerile parlamentare desfășurate conform scrutinului reprezentării proporționale La alegerile parlamentare anterioare, ce se desfășurau în baza reprezentării proporționale, într-o singură circumscripție națională, prevederile Codului electoral permitea alegătorilor fără domiciliu sau reședință să voteze prin diverse posibilități. O primă modalitate presupunea votarea în baza listelor suplimentare. Articolul 53 alin. (2) prevede expres că alegătorii care nu au înregistrare la domiciliu sau la reședință pot vota în baza listelor suplimentare în care se va indica numele și prenumele alegătorului, data și locul nașterii, ultimul loc de domiciliu în Republica Moldova, numărul de identificare de stat (IDNP). A doua modalitatea se referea la votarea pe listele de bază. În acest sens, art. 39 alin. (8) prevede că persoanele cu drept de vot care, după ultima participare la alegeri, și-au schimbat locul de ședere sunt în drept, cel târziu cu 30 de zile înainte de următoarele alegeri, să-și declare locul nou de ședere la organul administrației publice locale pentru a putea fi înscrise în lista de alegători la secția de votare corespunzător locului șederii. Autoritățile administrației publice locale respective comunică neîntârziat informația în cauză Comisiei Electorale Centrale (CEC)”, conform Promo-LEX.
În context, reprezentanții Asociației recomandă modificarea art. 87 alin. (4) din Codul electoral cu scopul de a exclude condiționarea deținerii unui domiciliu, în sensul Codului, pentru exercitarea dreptului de vot, tratarea exactă și în conformitate cu normele constituționale de către legislator a mecanismului de realizare a dreptului de vot în cadrul circumscripției naționale sau uninominale la alegerile parlamentare şi modificarea art. 80 din Codul electoral în vederea excluderii condițiilor ce limitează dreptul alegătorilor fără domiciliu sau reședință de a semna în susținerea candidaților.