La aproape 30 de ani de la catastrofa de la Cernobîl, oamenii de știință continuă să documenteze efectele stranii provocate de radiații asupra florei și faunei din jurul centralei atomice ucrainene.
S-a vorbit despre păsări cu creierul mai mic, păianjeni de dimensiuni tot mai mari și fluturi tot mai mici, însă abia acum se vorbește despre faptul că frunzele și copacii morți din pădurea de la Cernobîl nu se descompun.
Acele microorganisme responsabile cu descompunerea – gândaci, microbi, ciuperci -, care se hrănesc cu rămășițele organismelor moarte, lipsesc. Fără ele, carbonul, nitrogenul și alte elemente esențiale vieții rămân blocate în cadavrele plantelor, scrie IFL Science.
Efectele contaminării radioactive asupra descompunerii materialelor vegetale au rămas necunoscute până acum.
Oamenii de știință care examinează pădurile din jurul Cernobilului au descoperit că radiațiile au redus nivelul de pierdere a vegetației moarte.
Frunzele moarte de pe sol, ca și pinii morți din Pădurea Roșie, nu se descompun, la trei decenii după accidentul nuclear.
Citeşte şi: Incendiul de la Cernobîl, provocat intenționat
„În afară de câteva furnici, trunchiurile moarte erau neschimbate când le-am observat noi. A fost șocant, pentru că în pădurile lângă care trăiesc eu un copac căzut devine rumeguș după un deceniu în care a stat la pământ”, a explicat cercetătorul Timothy Mousseau, de la Universitatea South Carolina.
Mousseau și o echipă internațională condusă de Anders Pape Moller de la Universitatea Paris-Sud au decis să ancheteze acumularea de deșeuri vegetale – de două-trei ori mai mare în zonele unde radiațiile au fost cele mai intense.
Echipa a prezis că descompunerea va avea un ritm mai redus în cele mai contaminate locuri din cauza absenței sau densității reduse a nevertebratelor și microorganismelor din sol.
Pentru a testa această teorie, cercetătorii au umplut 572 de sacoșe cu frunze moarte din patru specii – stejar, pin, arțar și mesteacăn – provenind din locuri necontaminate.
Citeşte şi: (VIDEO) Ciudățenii de la Cernobîl: Cum își pregătește o vulpe un sandwich cu șuncă
Sacoșele au fost depuse în mijlocul vegetație moarte în 20 de locuri din jurul Cernobilului în septembrie 2007, unde radiațiile variau în intensitate.
Toate sacoșele au fost retrase un an mai târziu, uscate și cântărite pentru a estima pierderea vegetală. Rezultatul studiului a fost publicat acum în revista Oecologia.
Oamenii de știință au descoperit că pierderea era cu 40% mai redusă în cele mai contaminate locuri. În zonele fără contaminare, 70-90% din masă vegetală din sacoșe dispăruse.
„Esența rezultatelor noastre este că radiațiile împiedică descompunerea masei vegetale de pe pământ”, a explicat Mousseau
.Acesta a mai spus că acumularea de deșeuri vegetale înseamnă că nutrienții nu se întorc în mod eficient în sol, ceea ce poate explica de ce copacii cresc mult mai încet în jurul Cernobîlului.
Studiul vine într-un moment în care Cernobîlul este din nou în atenția lumii. Pe de o parte, un incendiu de proporții a izbucnit în pădurile de lângă Cernobîl și norul de fum amenință să traverseze mai multe țări europene.
Pe de altă parte, expiră durata de viață a sarcofagului ce protejează rămășițele centralei avariate și puterile lumii se străduiesc să strângă banii necesari terminării unui nou sarcofag.
Statele din grupul G7 vor să termine noul sarcofag ce acoperă centrală atomică avariată de la Cernobîl până în noiembrie 2017.