Pieţele emergente sunt răvăşite de o nouă furtună valutară, care a spulberat 12% din valoarea pesoului argentinian în doar o zi şi a mărit la 9% declinul lirei turceşti de la începutul anului, cauzele principale fiind reducerea programului de achiziţii de obligaţiuni de către Rezerva Federală americană, instabilitatea politică şi financiară din unele dintre aceste ţări şi date indicând încetinirea creşterii economice a Chinei, cea mai mare economie emergentă a lumii, anunță ”ziarul financiar”.
Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud au fost motoarele creşterii economiei globale după criza din 2008, însă acum pieţele emergente ameninţă stabilitatea financiară la nivel global, scrie Bloomberg. „Contextul actual ar putea fi toxic pentru pieţele emergente“, consideră Eamon Aghdasi, analist la Société Générale. „Sunt două aspecte îngrijorătoare: nesiguranţa în ceea ce priveşte politica Fed, peste care se suprapun temeri legate de creştere, în special în China“, a explicat Aghdasi.
Programul achiziţiilor de obligaţiuni derulat de Fed, prin care banca centrală pompează zeci de miliarde de dolari în fiecare lună în economia SUA, a stimulat indirect creşterea valorii activelor de pe pieţele emergente, spre care s-au îndreptat o mare parte dintre investitori, atraşi de perspectiva unor câştiguri mai mari. Decizia Fed de a retrage treptat programul face ca investitorii să-şi scoată capitalul de pe pieţele emergente, ceea ce pune presiune pe monedele naţionale, cum s-a întâmplat şi în vara anului trecut, când Fed a anunţat, doar, intenţia de a diminua achiziţiile de active. Investitorii au retras aproximativ 4 mld. dolari de pe bursele pieţelor emergente în acest an, scrie publicaţia britanică The Guardian.
Lira turcească spulberă record după record, dar în cădere liberă
Potrivit unui indice Bloomberg care acoperă 20 de pieţe emergente, monedele acestora au scăzut vineri cu 0,4% la
89,8 puncte, cel mai mic nivel începând din aprilie 2009. Indicele a pierdut 9,7% din valoare în ultimele 12 luni, cea mai mare scădere din 2008, când s-a prăbuşit cu 15%.
Lira turcească a scăzut vineri la nivelul record de 2,336 unităţi pentru un dolar în pofida primei intervenţii neprogramate din ultimii doi ani a băncii centrale pentru a opri deprecierea. Investitorii cred că eforturile băncii centrale de a susţine lira folosind rezerva valutară se vor dovedi ineficiente fără majorarea ratei dobâzilor. Săptămâna trecută banca centrală a decis să nu majoreze rata dobânzii de politică monetară chiar dacă lira turcească a scăzut cu aproape 9% anul acesta, alimentând temerile că ţara nu-şi va putea finanţa deficitul de cont curent, că inflaţia va accelera, iar investitorii se vor retrage. Turcia, considerată a fi una dintre cele mai vulnerabile pieţe la reducerea programului achiziţiilor de obligaţiuni al Fed, mai are rezerve valutare suficiente pentru a acoperi importurile pentru doar o lună şi jumătate. Aceste rezerve sunt numai de 33 mld. dolari, excluzând depozitele băncilor comerciale, potrivit Citigroup.
În Ucraina, unde protestele violente împotriva guvernului au intrat în cea de-a doua săptămână, instabilitatea socială şi politică a dus la deprecierea monedei naţionale la cel mai scăzut nivel din 2009, de 8,48 unităţi pentru un dolar. Forintul ungar a atins vineri cel mai mic nivel din ultimele zece luni faţă de euro, potrivit presei locale, iar zlotul polonez a pierdut teren ajungând la minimul ultimelor trei luni. Randul sud-african a scăzut cu 1,8% în raport cu dolarul, la 11,19 unităţi, după greva declanşată cu o zi înainte de zeci de mii de muncitori din minele de platină, una dintre principalele industrii ale Africii de Sud. În Asia, rupia indiană a scăzut la minimul ultimele două luni în raport cu dolarul.
În America de Sud, realul brazilian a atins nivelul minim al ultimelor cinci luni la sfârşitul săptămânii trecute, când s-a tranzacţionat la 2,4327 unităţi pentru un dolar. Moneda braziliană a pierdut 28% în ultimii doi ani.
Banca centrală a Argentinei a decis săptămâna trecută să nu mai intervină pe piaţa valutară şi a lăsat peso-ul să se deprecieze joi cu 12%, cel mai accentuat declin din ultimii 12 ani, pentru a-şi proteja rezervele valutare care au ajuns la cel mai mic nivel din ultimii şapte ani,. Deprecierea peso-ul aduce aminte de căderea liberă a baht-ului thailandez de acum 17 ani, declin care a creat un val de contagiune în Asia, scrie Financial Times. Economiştii sunt însă de părere că, în ciuda vulnerabilităţilor evidente şi a dovezilor că există deficienţe de management economic în unele pieţe emergente, inclusiv Venezuela, Ucraina, Turcia şi Africa de Sud, problemele care au lovit Argentina nu sunt reprezentative şi pentru alte pieţe. „Argentina este probabil un caz special“, crede Neil Shearing, expert pieţe emergente la Capital Economics. „Problemele din Turcia, Ucraina şi Argentina au generat dicuţii despre o nouă criză pe pieţele emergente. Dar nu se are în vedere un aspect esenţial, acela că pieţele emergente sunt foarte diferite între ele“, a explicat acesta.
Ungaria şi România sunt mai vulnerabile la politicile monetare ale Băncii Centrale Europene
Neil Shearing împarte pieţele emergente în cinci grupe în funcţie de vulnerabilitatea lor la reducerea stimulului monetar al Fed, scrie Financial Times. Cea mai vulnerabilă categorie, caracterizată prin sintagma „erori de management economic în cascadă“, include Argentina, Ucraina şi Venezuela. Problemele din aceste ţări sunt în mare măsură de natură internă, apreciază Shearing. Cel de-al doilea grup include ţările care „s-au întins mai mult decât le-a fost plapuma“ şi ale căror economii sunt caracterizate de boom-uri ale creditării şi deficite de cont curent mari. Acest grup include Turcia, Africa de Sud, Indonezia, Thailanda, Chile şi Peru, foarte vulnerabile la reducerea programului achiziţiilor de obligaţiuni al Fed. Cea de-a treia categorie include ţări din Europa de Est precum Ungaria şi România, care sunt mai vulnerabile la politicile monetare ale Băncii Centrale Europene. Următorul grup cuprinde ţările BRIC, şi anume Brazilia, India, Rusia şi China, care se confruntă cu probleme interne legate de politicile economice. Coreea de Sud, Filipine şi Mexic intră în cel de-al cincilea grup identificat de Shearing.
Potrivit Morgan Stanley, sfârşitul „boom-ului exporturilor şi investiţiilor“ Chinei poate să accentueze deprecierea monedelor ţărilor în curs de dezvoltare. Totodată, Fondul Monetar Internaţional estimează că avantajul pe care pieţele emergente îl au în faţa economiilor avansate în ceea ce priveşte creşterea se va diminua anul acesta la cel mai redus nivel din ultimii 13 ani. În cazul Chinei, datele oficiale arată că economia a crescut anul trecut cu cel mai slab ritm de după 1999. De asemenea, sondajele sugerează că activitatea fabricilor Chinei s-ar putea contracta pentru prima dată în şase luni.
Lagarde avertizează că Fed ar putea destabiliza economiile emergente
Directorul general al Fondului Monetar Internaţional Christine Lagarde a avertizat că există „pericole vechi“ şi „pericole noi“ care planează asupra economiei mondiale, printre cele noi menţionând destabilizarea economiilor vulnerabile care nu şi-au redus dezechilibrele de către Rezerva Federală americană prin retragerea programului de achiziţii de obligaţiuni.
Printre riscurile noi ea a mai menţionat scăderea preţurilor în zona euro, scrie AP. Fed a redus din decembrie până acum cu 10 miliarde de dolari, la 75 miliarde dolari, programul de achiziţii de active, dar analiştii atenţionează că anul acesta stimulul ar putea fi retras în totalitate, pe măsură ce economia americană prinde forţă.
„Acesta este un nou risc apărut la orizont şi trebuie urmărit cu atenţie“, a declarat Lagarde. De asemenea, ea a îndemnat la prudenţă în privinţa perspectivelor celor 18 state din zona euro. Deşi regiunea a ieşit din cea mai lungă recesiune din istorie, iar multe dintre statele care au primit asistenţă financiară externă par că îşi revin, inflaţia a decelerat rapid la niveluri cu mult sub cel urmărite de BCE.
Mulţi economişti se tem că zona euro se va confrunta cu o deflaţie de genul celei care a sugrumat economia Japoniei timp de două decenii. Lagarde vede o probabilitate de 15-20% ca zona euro să se confrunte cu deflaţie. Printre riscurile vechi ea a menţionat „eşecul continuării reformelor în sistemul bancar şi al reducerii dezechilibrelor economice“, potrivit BBC.