Economistul Eduard Robu se întreba, pe Facebook, când, cu largul concurs al BNM, leul moldovenesc va coborî sub pragul istoric de 14,75 lei, înregistrat în anul 2003. Dacă tot am trecut de orice prag istoric al cotațiilor leu-euro, de ce nu le-am depăși și pe cele leu-dolar, mă întreb și eu?
Halucinanta versiune a lui Drăguțanu
Mai ales că meteorologii anunță pentru anul 2014 o climă extrem de instabilă, valuri de caniculă vara și geruri masive iarna. Vă întrebați poate care e legătura între temperaturile de afară și cotațiile leului?
Cea mai directă, dragi cititori! Cea mai directă! Cel puțin așa susține ditamai guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Dorin Drăguțanu. Acesta, întrebat cu câteva zile în urma de ce leul se depreciază atât de puternic, a dat un răspuns cel puțin halucinant: ”Frigul e de vină”. Puteți vedea întreaga declarație a celui în care se afla soarta politicilor monetare ale statului chiar aici.
Drăguțanu spune că leul scade pentru că e frig afară. Și pentru a ajunge la nivelul ridicolului absolut, acesta a mai adăugat că cică și în anii precedenți s-a întâmplat la fel. Adică leul s-a depreciat iarna.
Care depreciere, bre Drăguțane? Păi în august 2011 un euro putea fi cumparat cu 16.3 lei, iar în februarie 2012 cu 15,69 lei. Sau cum naiba s-o întâmpla? În 2011-2012 era deja de vină căldura pentru deprecierea leului?
Ploaia, salvarea economiei naționale
Trecând însă peste declarațiile penibile ale lui Drăguțanu, nu putem ignora faptul că de climă depinde, în mare parte economia statului. Bunăoara în 2013, când Dumnezeu a udat destul câmpurile Patriei am avut parte chiar de o creștere economică. Sigur, specialiștii spun că această creștere a fost coroborată și cu deprecierea leului, care a crescut astfel sumele rulate în consum și a contribuit la un rezultat economic mai bun.
Însă oare ce s-o întâmpla dacă-n 2014 avem secetă? Și la cum ne-a obișnuit natura în ultimii ani, sunt șanse destul de mari să se întâmple acest lucru. Iar ne scufundăm în vreun hău fără fund al descreșterii economice?
Sistemul bancar, profund lipsit de transparență
Banca Europeană pentru Reconsctrucție și Dezvoltare și-a redus practic la jumătate investiițile în sistemul bancar din Moldova în anul 2013. Iar trendul descrescător va urma, declară oficialii instituției bancare. Principala cauză este lipsa de transparență, care duce la tot felul de atacuri raider sau colapsuri financiare ale unor bănci și la creșteri uriașe de capital ale altora.
„Această non-transparență, pe care noi o numim offshorizare, este înregistrată la peste 70% din băncile moldovenești și s-a dezvoltat foarte mult în ultimul timp. Conlucrăm cu băncile la care nu depistăm această problemă, majoritatea fiind cu capital străin”, a precizat Julia Otto, reprezentanta BERD la Chișinău.
Așadar, vedem că economia ”poveștii de succes” a Europei e precum o frunză aflată-n bătaia vântului. Dacă-i frig, leul se depreciază, dacă-i cald, moneda națională tot pierde teren. Dacă plouă, economia crește, dacă-i secetă – descrește. O anumită bancă poate să fie lider pe piața în 2010, iar în 2014 să se afle în pragul falimentului. Iar dacă cineva dorește să deposedeze de acțiuni niște finanțatori străini, o face fără absolut nicio problemă.
În asemenea condiții, nu pot să nu mă întreb ce fel de politică duc cei ce se ocupă de economia acestui stat. Și aici mă refer, în primul rând, la acest băiat propulsat de nu știu unde în fruntea BNM. Dacă de peste tot vin semnale că situația se înrăutățește, iar tu vii cu explicații gen ”frigul e de vină”, poate totuși nu mai ai ce căuta în fruntea Băncii Naționale?
Alex Cozer