Raportul Kroll, privind situația de la BEM, Unibank și Banca Socială a fost publicat luni seară, dar pe cât de mult a fost așteptat, pe atât de dezamăgitor s-a dovedit a fi.
Chiar dacă nu mă așteptam să fie scoase în relief foarte multe detalii noi sau să se regăsească în raport nume ale oligarhilor de la putere, totuși, mi-aș fi dorit să văd mai mult, nu doar o bulă de săpun.
Pe scurt, despre ce se conține în raport
Astfel, compania ajunge la concluzia că Ilan Shor stă în spatele unor acțiuni „clare, prin care se urmărea preluarea controlului” asupra celor trei bănci.
De asemenea, din raport reiese că în perioada 17 august 2012 – 30 noiembrie 2014, la cele trei bănci s-a înregistrat un număr nejustificat de mare de modificări în acționariat, iar ulterior acestea au intrat într-o serie de tranzacții „iraționale din punct de vedere economic”, care au dus la deteriorarea situației financiare.
Interesant este că în acționariatul Unibank apar și unele nume cunoscute, precum cele ale fostului președinte Petru Lucinschi, șefa Federației de Tenis Marina Tauber, fostul șef al Vămii Viorel Melnic sau fosta consilieră municipală comunistă Reghina Apostolova. Printre acționari se numără și Aurel Marinescu, un apropiat al familiei Stati.
Un alt detaliu interesant este că Petru Lucinschi a plătit, în 2011, peste 11 milioane de lei în schimbul acțiunilor de la această bancă.
De asemenea, raportul constată o intensificare a activităților ce au dus la devalizarea băncilor în toamna anului 2014, în special în lunile octombrie – noiembrie. Tocmai în această perioadă s-au efectuat tranzacții între Banca de Economii și Banca Socială în urma cărora a dispărut o mare parte din bani prin intermediul unor companii afiliate lui Shor.
Totuși, marea parte a detaliilor cuprinse în raport au apărut și anterior în presa din Republica Moldova și nu se poate spune că investigatorii Kroll au făcut prea multă lumină în acest caz.
Investigatorii Kroll arată însă clar cu degetul în direcția lui Ilan Shor, ca principal vinovat pentru crearea acestei situații.
„Ceea ce este neclar în prezent este dacă el (Ilan Shor n.r.) a acționat de unul singur sau a fost vorba de acțiuni concertate, cu participarea altor părți”, se arată în una dintre concluziile raportului Kroll.
Totodată, autorii raportului îndeamnă la demararea unei investigații în urma căreia să fie identificați adevărații beneficiari ai acestor tranzacții și punerea în aplicare a unei strategii de recuperare a fondurilor risipite în mod fraudulos.
Semne de întrebare
Marele semn de întrebare care a apărut pe buzele tuturor celora care au citit acest raport este pentru ce s-au plătit 6 milioane de lei unei companii care practic nu a adus nimic nou? Cel puțin oamenii cu care am comunicat în noaptea trecută, se arată total nedumeriți față de acest lucru.
Un alt semn de întrebare este de ce Ilan Shor, despre care este absolut clar că e primul vinovat pentru această situație, se află în continuare în libertate? Ar fi interesant de aflat dacă Shor se mai află măcar în Republica Moldova, deoarece potrivit site-ului Flightradar, avionul său personal a decolat pe 30 aprilie de la Chișinău cu direcția Moscova, iar alte date disponibile nu mai există despre aeronavă.
Ceea ce este însă și mai dureros, dar pe undeva explicabil, e că acest raport nu conține absolut nimic despre inacțiunile instituțiilor statului pentru stoparea furturilor de miliarde. Spun explicabil, pentru că să nu uităm că BNM a comandat raportul.
Totodată, nu pot să nu mă întreb ce nume din „prima linie” a văzut Maia Sandu în raport, de a făcut atâta gălăgie la emisiunea Nataliei Morari? Pentru că Ilan Shor chiar nu e nume din prima linie.
Rămân aceleași probleme
Cei de la Kroll au dat nume de companii, de acționari, au operat cu cifre, care depășesc 18 miliarde de lei, atunci când se vorbește despre fraude. Majoritatea acestor lucruri au fost cunoscute de către opinia publică, iar absolut toate sunt cunoscute de Procuratură, CNA și SIS.
Totuși, Shor nu este la pușcărie, dar nici ceilalți indivizi mai mici, ale căror nume apar în această „investigație”.
De ce? Pentru că toate aceste instituții au participat la jafuri, prin complicitatea lor tacită. Așa că, raportul Kroll n-a făcut decât să ne convingă încă o dată de ceea ce știam deja.
Alex Cozer
PS: Raportul poate fi văzut mai jos