Președintele ales Igor Dodon a promovat insistent în timpul campaniei electorale, dar și după ce a câștigat scrutinul prezidențial, ideea federalizării Republicii Moldova, ca soluție pentru „reîntregirea țării”.
De altfel, Partidul Socialiștilor a și promovat un astfel de proiect în anul 2014, în care sunt prezentate viziunile formațiunii privind federalizarea.
Potrivit proiectului, semnat chiar de către Igor Dodon, în prezent există trei scenarii privind regiunea din stânga Nistrului.
Primul prevede revenirea Tiraspolului sub jurisdicția Chișinăului, având statut de autonomie, al doilea se referă la o „renunțare” la Transnistria, iar al treilea ar viza federalizarea.
Socialiștii susțin că primul e nerealist, întrucât pe el Chișinăul insistă „fără succes deja de 20 de ani”, în timp ce al doilea e pur și simplu „inadmisibil”.
Ce prevede federalizarea
În schimb Igor Dodon susține că ideea federalizării este unica realistă în acest moment și ar putea fi susținută de partenerii externi.
„Federalizarea va asigura Moldovei posibilitatea de control deplin asupra propriilor hotare, poporul nostru se va reunifica, va deveni un tot întreg, vor dispărea frontierele administrative şi dubla conducere, totodată teritoriul Moldovei, amplasat pe malul stâng al Nistrului, şi anume Transnistria, îşi va păstra, ca subiect al federației, un element important al autonomiei şi al specificului său, inclusiv o parte din propria simbolică şi reprezentare politică. Credem că, dacă e să privim lucrurile de o manieră neafectată de clişee, speculații şi sperietori, federalizarea va apărea drept o unică alternativă de compromis în soluționarea problemei transnistrene. Înseşi discuțiile pe marginea acestui scenariu vor permite restabilirea încrederii între cele două maluri ale Nistrului şi vor contribui la inițierea procesului de întregirea statului nostru”, se arată în document.
Astfel, proiectul socialiștilor prevede ca țara apărută după federalizare să fie denumită Moldova Federală, care să aibă trei subiecți: Republica Moldova, Transnistria și Găgăuzia.
Potrivit proiectului, „Republica Moldova, Transnistria şi Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia ca subiecţi ai Federaţiei, dispun de propriile Constituţii, legislaţii, proprietăţi de stat, buget independent şi sistem fiscal”.
Federația ar urma să aibă un Parlament bicameral, compus din Senat și Camera Reprezentanților. Senatul ar urma să aibă 27 de membri, „reieșind din necesitatea asigurării unei reprezentări cuvenite a acestora în ramura legislativă a puterii în Federaţie, indiferent de mărimea teritoriului subiectului Federaţiei”.
Camera Reprezentanților ar avea 71 de membri, aceștia fiind delegați proporțional cu numărul populației celor trei subiecți.
Totodată, șeful Guvernului ar urma să fie propus de către președintele statului și confirmat de către Senat.
Proiectul mai prevede ca limba de stat a noii federații să fie „moldoveneasca”, în timp ce limba rusă ar avea statut de „limbă de comunicare interetnică”.
De asemenea, se propune ca „lucrările de secretariat în toate organele puterii de stat și ale autoadministrării locale să se ţină în limbile moldovenească și rusă”.
Proiectul complet poate fi văzut mai jos.