În urma evenimentelor din 7 aprilie 2009, postul de televiziune NIT, controlat de formațiunea de guvernământ de atunci – Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, a lansat un film pretins documentar „Atac asupra Moldovei”, în care de organizarea acelor evenimente era acuzată opoziția de la acea vreme, PLDM, PL și AMN, precum și liderii acestora, Vlad Filat, Mihai Ghimpu, Serafim Urecheanu și alții. Deși au trecut aproape zece ani de atunci, iar între timp s-au mai schimbat datele problemei, atât PL, cât și PCRM fiind astăzi formațiuni de opoziție, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a informat Partidul Liberal despre faptul că este gata să examineze dosarul.
„În vara anului 2009, postul de televiziune NIT, afiliat PCRM-ului, a difuzat filmul „Atac asupra Moldovei” în care, Partidul Liberal, subsemnatul și Dorin Chirtoacă și alții au fost învinuiți de ex-președintele Vladimir Voronin, fostul director al Serviciului de Informații și Securitate Artur Reşetnicov, ex-procurorul general Valeriu Gurbulea, în organizarea de dezordini în masă şi tentativă de lovitură de stat, etc, pe data de 7 aprilie 2009.
Având în vedere că instanțele de judecată ale Republicii Moldova au respins cererea depusă de noi, am fost nevoiți să depunem cerere la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului din Strasbourg (CtEDO).
A trecut mult timp de atunci, dar am fost anunțați de curând că în lunile apropiate Curtea va examina cererea noastră”, a scris vineri președintele Liberal Mihai Ghimpu pe pagina sa de Facebook, prezentând și scrisoare primită de la CEDO, care datează din 13 decembrie 2017.
De fapt, potrivit textului scrisorii semnată de referentul juridic Radu Panțîru, avocatul reclamantului (PL) este informat că „cu excepția unei situații neprevăzute, cererea susmenționată va fi examinată de către Curte în următoarele luni”. Astfel, „având în vedere data ultimului schimb de corespondență în prezentul dosar”, acesta invită liberalii să anunțe Curtea până pe 31 ianuarie 2018 „despre orice eventuală evoluție a prezentei cauze în plan intern, precum și despre o eventuală modificare a situațiilor personale ale reclamantelor/reclamanților”.
„Dacă informațiile solicitate nu vor fi parvenit grefei până la data-limită indicată sau dacă prezenta comunicare rămâne fără răspuns, Curtea ar putea pronunța o decizie cu privire la admisibilitatea cererii în stadiul actual al dosarului acesteia. De asemenea, Curtea ar putea conchide că nu mai doriți să mențineți cererea și ar putea decide scoaterea acesteia de pe rol”, se mai arată în scrisoare.
Este de menționat că Mihai Ghimpu nu a precizat în postarea sa de pe rețeaua de socializare care a fost sau va fi răspunsul oferit Curții.
