Deutsche Welle: Va apăra scutul Deveselu şi Republica Moldova?

by Genko Genko
Distribuiti mai departe...

Inaugurat cu mare fast, săptămâna trecută, scutul antirachetă, amplasat la Deveselu, are raza de acţiune de aproximativ 600 de kilometri, acoperind şi teritoriul Republicii Moldova.

În lipsa unei noi strategii de securitate naţională, care să fie aprobată de guvernarea de la Chişinău, sistemul de securitate din România ar putea fi un garant al siguranţei şi păcii în regiune.

Singuri în faţa „ursului”

De la declanşarea conflictului armat de pe Nistru din 1992, Republica Moldova se confruntă permanent cu demonstraţiile de forţă din partea Moscovei, care susţine această regiune. Îngheţarea conflictului armat nu a condus la soluţionarea acestei probleme, iar Republica Moldova a fost nevoită mereu să cedeze şi să trăiască cu frica în sân de teama izbucnirii unui nou conflict. În lipsa unui buget pentru o armată modernă, dar şi a capacităţilor de a negocia cu Rusia, timp de 25 de ani, balanţa forţelor era mereu înclinată spre Est.

Totuşi, se pare că după punerea în funcţiune a scutului antirachetă de la Deveselu, Chişinăul ar putea respira mai uşor, iar decalajul între forţe va deveni unul mai echilibrat. Acest fapt a fost confirmat şi de secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, care a declarat, la evenimentul de joia trecută, că „România joacă un rol cheie şi în ceea ce priveşte Moldova, Ucraina şi Georgia”.

Generalul şi ex-ministrul Apărării al Republicii Moldova, Vitalie Marinuţa, este de părere că scutul de la Deveselu are o importanţă mai mult strategică şi va juca un rol minor în eventualitatea izbucnirii unui conflict regional de dimensiuni mici: „Luând în consideraţie că sistemul anti-aerian de apărare al Republicii Moldova este unul foarte slab, cred că dacă va exista voinţă politică, noi vom putea să profităm de capacităţile acestui scut. Astfel, rachetele SM-3 cu care este dotat acesta au o rază de acţiune de circa 500 de kilometri, o viteză de zbor de 9600 km/oră şi un potenţial de a acoperi tot teritoriul ţării noastre. Pe de altă parte, noi suntem o ţară neutră şi la momentul actual trebuie să ne bazăm pe forţele proprii. De aceea, eu nu cred că putem să contăm prea mult pe capacităţile acestui scut, în cazul unui nou conflict regional. Noi trebuie să profităm de relaţiile pe care le avem acum cu SUA şi să semnăm noi acorduri de colaborare, care ar contribui la o siguranţă mai mare în regiune. Cred că, în calea noastră de integrare europeană, noi trebuie să alegem aderarea la NATO”, a declarat generalul, în exclusivitate pentru DW.

Ping-pong între Est şi Vest

Chişinăul este frământat în aceste zile de discuţii interminabile şi lupte politice, care au scos iarăşi de la naftalină un subiect ce dezbină societatea moldovenească – lupta între Est şi Vest. Exerciţiile militare moldo-americane „Dragon Pioneer” au stârnit nemulţumirea forţelor pro-ruse, iar Kremlinul a replicat prin participarea militarilor ruşi la parada din 9 mai de la Tiraspol. Pe de altă parte, în pofida faptului că scutul nu atinge frontierele Federaţiei Ruse, oficialii de la Ministerul rus de Externe, au declarat că activarea scutului american din România face parte din planul de izolare militară şi politică a Rusiei, şi că este o ameninţare la adresa securităţii naţionale a acesteia.

Analizând aceste reacţii, Veaceslav Untilă, şeful comisiei parlamentare pentru securitate naţională, apărare şi ordine publică, crede că se creează impresia că Războiul Rece nu s-a terminat şi că el continuă. „Moscova reacţionează bolnăvicios la orice intenţie a unui stat de a intra în Alianţa Nord-Atlantică. Vedem care este plata astăzi a Ucrainei care vorbea despre aderarea la NATO şi am văzut ce a păţit Georgia care mergea pe această cale. De aceea, aceasta şi este politica pe care o duce Federaţia Rusă, cred că este vorba de extinderea NATO. Dar în cazul scutului aerian, părerea mea este că, având aşa un scut, în linii mari, cetăţenii din această regiune sunt protejaţi. Eu nu văd nicio problemă, atunci când cineva îşi construieşte un sistem de apărare. Ce ar putea să deranjeze pe cineva, atunci când un stat sau o alianţă se gândeşte la apărarea unui spaţiu aerian şi cu atât mai mult că se vorbeşte de atacurile teroriste care pot să apară din alte zone, nu numaidecât din zona estică a Republicii Moldova?”, susţine Veaceslav Untilă.

Neutralitatea costă

Problema cea mai mare a Republicii Moldova este faptul că, pe parcursul mai multor ani, domeniul apărării naţionale nu a constituit o preocupare majoră pentru Guvern. Astfel, subiectele ce ţin de apărarea naţională nu au fost incluse în agenda politică drept subiecte importante, nu au fost discutate pe larg de partidele politice, de Parlament sau Guvern şi nu au fost formulate ca priorităţi în programele de guvernare. Mai mult decât atât, strategia privind securitatea Republicii Moldova este una învechită, fiind aprobată în 2011, atunci când situaţia din regiune avea un alt context, iar conflictul din estul Ucrainei era unul greu de imaginat. Dar, se pare că, guvernanţii de la Chişinău nu se grăbesc cu aprobarea unei noi strategii, iar tema scutului de la Deveselu a fost ignorată de politicienii moldoveni.

Pe de altă parte, potrivit unui raport al Centrului Analitic Independent „Expert Grup” din Chişinău, bugetul militar al Republicii Moldova, raportat la numărul populaţiei, este unul dintre cele mai mici din lume. Cheltuielile aprobate pentru anul 2015 pentru sectorul militar al ţării au fost de 451,9 milioane lei, ceea ce constituie doar 0,51% din PIB sau 1,3% din bugetul de stat, sume mult prea infime pentru a riposta în cazul unor agresiuni sau izbucnirii unui nou conflict militar.

Expertul independent în domeniul securităţii, Rosian Vasiloi, crede că, în lipsa unor mijloace financiare pentru dotarea armatei, autorităţile Republicii Moldova trebuie să acorde o mai mare atenţie consolidării cooperării cu NATO, precum şi a definitivării strategiei de securitate naţională. „Moldova trebuie clar să definească, în documentele sale de politici, ce va prevedea noua strategie de securitate naţională, precum şi cele ce vor urma, cum ar fi cea militară. Am studiat proiectul noii strategii şi am văzut că aceasta nu prevede clar care sunt totuşi riscurile şi ameninţările pentru Republica Moldova. În noua strategie sunt promovate interesele de partid şi nu interesele naţionale. Pe de altă parte, eu cred că experienţa pe care am avut-o cu NATO în dezvoltarea capacităţilor urmează să fie consolidată. Trebuie să alegem ce este mai binevenit – promovarea permanentă a neutralităţii, care ne costă, sau mai bine consolidarea cooperării cu această organizaţie. La acest subiect trebuie să fim foarte atenţi, deoarece societatea este dezbinată şi mulţi se uită cu temere la aderarea Moldovei la NATO. Actuala guvernare nu are o viziune comună în acest sens. Noi trebuie să le demonstrăm cetăţenilor noştri că forţele NATO nu promovează războiul, dar promovează crearea unei zone de securitatea în această regiune”, a declarat expertul, în exclusivitate pentru DW.

Analiştii de la Chişinău sunt convinşi că un alt pas important în securizarea Europei va fi făcut în cadrul Summitului NATO, care se va desfăşura în acest an la Varşovia şi în cadrul căruia se aşteaptă semnarea unor noi acorduri care ar contribui la o mai mare securizare a Europei. Una din provocări şi probleme ar putea fi reacţia bolnăvicioasă a oficialilor de la Kremlin, care permanent văd un pericol în orice mişcare a Organizaţiei Nord-Atlantice. Totuşi, putem concluziona, că, în pofida criticilor şi polemicilor, scutul Deveselu aduce mai multă siguranţă în regiune, iar balanţa forţelor între Est şi Vest, pentru prima dată în ultimii 20 de ani, s-a înclinat uşor spre Occident şi a atins uşor un echilibru.

Simion Ciochină, Deutsche Welle


Distribuiti mai departe...

CITIȚI ȘI...