Contactele Rusiei cu zona asiatică s-au întețit în ultima vreme, semn că Moscova a descoperit că menținerea unei legături exclusive cu Beijingul poate fi o armă cu două tăișuri.
Pus la colț de Statele Unite și Uniunea Europeană și confruntându-se cu o relație nu tocmai avantajoasă cu China, Putin își răspândește emisari prin întreaga Asie încercând să încline balanța în favoarea Moscovei.
Pakistan, India, Indonezia, Coreea de Nord – zonele în care conflictul din Ucraina nu aduce niciun rid de îngrijorare pe chipurile guvernanților – sunt teritorii în care Putin intră pe porți larg deschise, arată o analiză Bloomberg.
Mutare strategică
Diligențele diplomatice ale Moscovei dezvăluie o strategie duală a liderilor politici din capitala Rusiei.
Liniile principale ale acesteia se axează pe găsirea unor noi piețe de desfacere, pe măsură ce prăbușirea pieței petrolului și sancțiunile economice impuse de Occident au strivit economia rusă, dar și pe diversificarea contactelor în afara legăturii menținute cu China.
Putin, de altfel, se arată îngrijorat că în relația sa cu președintele chinez, Xi Jinping, Beijingul are de profitat mult mai mult decât Moscova.
„Rușii se arată îngrijorați de avantajele obținute de chinezi în relația dintre cele două state, așa că sunt și foarte dornici de a stabili noi contacte și a strânge legăturile diplomatice și comerciale cu celelalte țări puternice ale Asiei.
Criza din Ucraina i-a forțat să pivoteze către zona asiatică”, arată Andrew Kuchins, directorul programului Rusia și Eurasia din cadrul Centrului de Studii Strategice Internaționale de la Washington.
În timp ce Moscova nu se poate dezice în totalitate de legăturile cu China, cel mai mare partener al său în schimburile economice, din 2013 și până în prezent, nevoia de a găsi alte piețe în compensare pentru un eventual șoc chinezesc se vede în eforturile diplomatice făcute de Kremlin în ultimele luni.
India, Japonia, Coreea de Sud, Indonezia și Pakistanul au intrat în itinerariul din ultima perioadă al oficialilor de rang înalt ai Moscovei.
„Rusia și-a întețit efortul de a se orienta către est și ceea ce vede reprezintă un scenariu complicat. Există o încercare de a contrabalansa importanța Chinei. Toată lumea este îngrijorată de ritmul scăzut de creștere economică al Chinei și, mai ales, de intențiile Beijingului”, afirmă și W.P.S. Sidhu, asociat în cadrul Brookings India, New Delhi.
Citeşte şi: Navalnîi, reținut la metroul din Moscova; Perturba ordinea publică, împărțind flyere
Cuibul chinezesc și ouăle rusești
Campania asiatică al lui Putin este un mix de cooperare militară și intensificare a schimburilor economice, ultimul punct având o bază foarte fragilă de pornire a discuțiilor.
Rusia figurează abia pe locul 14 în relațiile economice întreținute de grupul celor 10 membri ai Asociației Națiunilor din zona de Sud-Est a Asiei, nivelul schimburilor comerciale din 2013 atingând doar 19,9 miliarde de dolari.
Chiar și în relația cu China, Moscova nu se poate mândri cu un rang de națiune favorizată, fiind pe locul 9 în top în ceea ce privește nivelul schimburilor comerciale.
Rusia are nevoie de o relație prioritară cu China, dar în același timp nu vrea să pună toate „ouăle găinii de aur” în acel cuib.
„De aceea, interesul actual al Kremlinului este de a strânge legăturile cu India și Vietnamul, două țări aflate în relații tensionate cu China, iar Japonia poate fi, la fel de bine, o altă opțiune a Moscovei”, crede James Brown, specialist în istoria legăturilor politico-economice dintre Japonia și Rusia al Universității Temple din Tokyo.
Un summit interesant
Interesul Rusiei pentru piețele asiatice s-a manifestat, ce-i drept, cu ceva timp înaintea declanșării crizei ucrainene, în 2012, când orașul Vladivostok a găzduit forumul de Cooperare Economică Asia-Pacific.
„Am dat o atenție deosebită integrării Rusiei în zona economică a Pacificului. Ne-am dezvoltat treptat relațiile cu India și Vietnamul și alte state din zonă”, sublinia secretarul de stat rus al Externelor, Grigori Karasin, în camera superioară a legislativului de la Moscova, într-un discurs din 26 ianuarie.
Citeşte şi: Separatiștii impun noi condiții pentru a respecta armistițiul: Ucraina să nu adere la NATO și UE
Acum Moscova urmează să devină centrul atenției, sărbătorirea a 70 de ani de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial pe frontul european urmând să fie celebrată în capitala Rusiei de mai mulți șefi de stat din zona asiatică.
Au confirmat până acum prezența președintele chinez, Xi Jinping, liderul communist nord-coreean, Kim Jong-un, președintele Coreei de Sud, Park Geun Hye, precum și premierul japonez, Shinzo Abe.
Pentru unii dintre aceștia va fi și prima întâlnire oficială la care participă împreună, ceea ce poate fi interpretat ca un succes diplomatic al Moscovei.
Cât despre statutul de paria al Rusiei în Europa, partenerii asiatici nu par să se sinchisească prea mult.
Premierul indian Narendra Modi l-a asigurat pe Putin că India este împotriva sancțiunilor dictate de SUA și UE, în timp ce oficialii din Malaezia au schimbat tonul discursului vizând doborârea avionului Malaysia Airlines deasupra Ucrainei, cerând un raport final al comisiei de anchetă.
Cooperare militară în Pacific
Cu frontul atlantic blocat de NATO, Rusia își intensifică acordurile de cooperare militară și comerțul cu tehnică militară în bazinul pacific din zona Asiei.
„Elitele politice ale statelor asiatice,ca și populația de altfel, nu se raportează la Rusia în contextul crizei din Ucraina. Rusia își caută alternative strategice, că urmare a deteriorării relațiilor cu națiunile occidentale”, consideră Alexei Muraviev, un specialist în istoria militară a Rusiei de la Universitatea Curtin din Perth, Australia.
Citeşte şi: (VIDEO) Ucraina: Forțele proruse continuă bombardamentele, în pofida armistițiului
O căutare ce a generat un adevărat tur de forță al ministrului rus al Apărării, Serghei Şoigu, în zona asiatică. În noiembrie, după o primă întâlnire cu omologul său chinez, Chang Wanquan, Şoigu a pus la punct calendarul exercițiilor forțelor navale comune în Pacific și Mediterană.
Următoarea oprire a fost Islamabad, unde, la doar 5 luni de la ridicarea embargoului privind vânzarea de arme către Pakistan, Şoigu a și bifat un acord de cooperare militară, primul dintre Rusia și Pakistan.
Şoigu este și primul ministru al Apărării care efectuează o vizită oficială în Pakistan după prăbușirea URSS.
Pasaj de acces prin Vietnam
Cu ministrul rus al Apărării prins în negocierile purtate la Beijing și Islamabad, Putin nu a ratat ocazia de a-l avea ca oaspete, la Soci, pe secretarul general al Partidului Comunist din Vietnam, Nguyen Phu Trong.
Acesta a semnat fără prea multe fasoane actul care permite accesul navelor rusești prin apele teritoriale vietnameze până în portul strategic Cam Ranh.
Acordul va permite Rusiei să-și continue în liniște exploatarea rezervelor de petrol și gaze din Vietnam prin OAO Gazprom, iritând în același timp și Beijingul, care a încercat să deschidă câteva platforme petroliere în apropierea țărmurilor Vietnamului întreținând astfel tensiunile dintre cele două state.
Rusia are deja un contract de furnizare de tehnică militară, inclusiv submarine, cu Vietnamul, iar în prezent asigură consultanță tehnică pentru realizarea unei centrale nucleare.
Putin a fost și artizanul reluării relațiilor strânse cu India, după discuțiile cu premierul indian Modi, cele două părți convenind ca Rusia să livreze armament, petrol și reactoare nucleare.
Rusia s-a angajat să livreze și submarine nucleare Indiei, pentru a contrabalansa influența militară a Chinei în Oceanul Indian.
Primul submarin nuclear rusesc cumpărat de indieni a costat un miliard de dolari, contractul datând din 2012.
Citeşte şi: Misterul din jurul averii lui Putin; Mărturia unui fost investitor străin din Rusia
O replică la NATO
În zona Pacificului, Putin speră ca, prin atragerea Indiei în Organizația de Cooperare de la Shanghai, să creioneze o replică a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, slăbind în același timp și forța Chinei în acest proiect.
Alte țări participante sunt Tadjikistan, Kazahstan, Kirghistan și Uzbekistan.
O încununare a politicii duse ar fi atragerea Japoniei de partea Moscovei.
Pare o misiune aproape imposibilă, în condițiile în care japonezii reprezintă aliații tradiționali ai Statelor Unite în zona Asiei și un stat care s-a raliat la politica de impunere a sancțiunilor economice pentru Rusia.
Dar să nu uităm că SUA a preferat să nu se implice în tranșarea chestiunii dreptului apelor teritoriale dintre China și Japonia, una care menține nivelul de tensiune dintre Tokyo și Beijing la cote înalte.
Conform experților de la centrul de Studii Strategice Internaționale din Washington, momentul actual îi este propice lui Putin pentru a relua relațiile strânse cu oficialii de la Tokyo.
De altfel, premierul Shinzo Abe a precizat în fața parlamentului, săptămâna trecută, că își dorește ca Putin să viziteze Japonia în acest an, pentru a intensifica schimburile economice și a tranșa disputa teritorială pe Insulele Kurile, care a blocat semnarea oricărui acord de pace între Moscova și Tokyo din 1945.
„Semnalul din partea japoneză este clar: „Aşteptăm să reglați chestiunea din Ucraina și apoi putem trece la afaceri!'”, crede Matthew Sussex, șeful catedrei de Politică și Relații Internaționale a Universității Tasmania.
Citeşte şi: Rusia, în coasta SUA; Planifică investiții masive în sectorul energetic din Mexic
Mai mult decât poate Rusia
Ambițiile lui Putin de a se menține în prima sferă de influență la nivel global par totuși mai mari decât ce poate duce Rusia în acest moment sau cel puțin asta cred analiștii occidentali, care consideră că armamentul rusesc nu este cu nimic superior celui deținut deja de state precum China, India, Japonia sau Statele Unite.
În schimb, Rusiei îi lipsește puterea de a da garanții de securitate în stilul în care Statele Unite și NATO reușesc să o facă.
„Coreea de Sud sau Japonia vor privi mai mult către Statele Unite înainte de a lua o decizie radicală în ceea ce privește politica lor militară”, consideră Robin Niblett, directorul Chatham House.
De altfel, jocul duplicitar pe care Putin îl joacă cu Beijingul s-ar putea să-i coste destul de mult pe ruși.
Până la intensificarea relațiilor cu India și Vietnamul, Rusia era beneficiara unui acord de livrare a gazelor naturale către China în valoare de 400 de miliarde de dolari.
Acum acesta pare blocat, iar exporturile de combustibil către Japonia, Coreea de Sud sau India nu s-au intensificat.
„Pur și simplu, Rusia nu are forța economică de a susține o prezență constantă în piețele Asiei”, trage linie Brad Williams, specialist al Universității din Hong Kong în relații economice pe zona Asiei de Est.
Citeşte şi: (INFOGRAFIC) Topul țărilor europene dependente de gazul din Rusia