Forţa economică şi financiară a ajutat Germania să devină cea mai mare putere diplomatică a Europei, una care nu este dispusă să lase din mână Rusia. Ca de altfel nici companiile germane.
Puţine sunt naţiunile cu atâtea bogăţii naturale şi umane cum este cea rusă: ţara ruşilor este cea mai mare din lume, ocupă primul loc la nivel mondial la rezerve de gaze, locul 3 la cărbune şi 8 la petrol.
Şi totuşi Rusia, moştenitoarea fostului „imperiu“ sovietic, abia dacă ajunge la un PIB per capita cât cel al Poloniei, un fost satelit al URSS. Germania, în schimb, o ţară care nici măcar nu contează pentru topul resurselor naturale, are tehnologia şi cunoştinţele care pot ajuta Rusia, o piaţă enormă cu 146 de milioane de oameni, să progreseze.
Poate niciun alt eveniment nu are o încărcătură istorică şi emoţională mai mare pentru Germania şi Rusia decât sfârşitul Celui de-Al Doilea Război Mondial şi victoria aliaţilor, cu Rusia printre ei. Cancelarul german Angela Merkel, aşa cum au făcut cei mai mulţi lideri europeni, a refuzat invitaţia Kremlinului de a veni în Rusia pe 9 mai pentru celebrarea victoriei. Totuşi pe 10 mai ea a depus o coroană de flori la mormântul soldatului necunoscut din Moscova alături de preşedintele rus Vladimir Putin.
Dacă există vreun politician care să-l mai poată convinge pe Putin să lase Ucraina în pace, acela este Merkel.
Vizita demonstrează că Germania este pregătită să îşi asume un rol mai mare pe scena diplomaţiei internaţionale. Merkel a devenit, de facto, negociatorul principal din partea Occidentului cu preşedintele Putin în privinţa problemei ucrainene.
Dacă Merkel ar fi venit pe 9 mai la parada victoriei, ar fi dat apă la moară aparatului de propagandă al lui Putin. În schimb, liderul de la Berlin a găsit un compromis demn de veteranii de război şi de suferinţa celor care au căzut în luptele armatei naziste cu cea sovietică.
În contextul crizei ucrainene şi al sancţiunilor impuse de Occident Rusiei, miza vizitei este mare pentru Germania şi pentru Merkel.
Mulţi germani vor ca guvernul lor să urmeze politici mai independente de SUA. Războiul din Irak, scandalul de spionaj care a înghiţit Agenţia Naţională de Securitate şi disputele legate de Acordul Transatlantic de Comerţ şi Investiţii au afectat percepţia faţă de criza rusească.
Pentru Merkel, tensiunile dintre a onora şi a se opune Rusiei sunt personale, scrie The Wall Street Journal. Politicianul de 60 de ani a crescut în fosta Germanie comunistă. În clasa a noua, Merkel a fost lăudată pentru câştigarea unui concurs de limbă rusă, disciplină la care s-a perfecţionat discutând cu soldaţii sovietici staţionaţi lângă casa ei. Merkel n-a făcut niciodată un secret că o fascinează cultura rusă. Dar viaţa sub regimul comunist a obligat-o să simtă latura întunecată a hegemoniei sovietice. Practicile poliţiei politice est-germane nu-i sunt secrete. Cei care o cunosc spun că experienţa a determinat-o pe Merkel să-l privească pe Putin cu suspiciune.
Pentru Rusia, prezenţa lui Merkel la Moscova a reprezentat o explozie propagandistică. Ministrul de externe Serghei Lavrov a spus că această călătorie este „deosebit de importantă deoarece întrerupe campania antirusească“ din vest.
Frigul crizei ruseşti a băgat companiile germane în hibernare
Pentru companiile germane, normalizarea relaţiilor ruso-germane sau măcar menţinerea lor este vitală.
Conglomeratul industrial german Siemens, care produce de la maşini de spălat la utilaje grele, şi-a văzut vânzările ruseşti prăbuşindu-se cu jumătate, potrivit Bild am Sonntag. Cu toate acestea, grupul a asigurat că nu are nicio intenţie să limiteze investiţiile în Rusia. Producătorul german de utilaje agricole Claas îşi va lansa noi linii de producţie, de 120 de milioane de euro, în Rusia la toamnă, însă activele de acolo ale companiei s-au devalorizat cu 50 de milioane de euro. Turbulenţele economice care au venit odată cu sanţiunile occidentale deprimă piaţa. Însă executivii de la Claas sunt convinşi că investiţia va da roade, în cele din urmă, datorită nevoii Rusiei de a se moderniza. Multe companii germane par să adopte o strategie de „hibernare“ în privinţa Rusiei.
Grupul chimic BASF, a fost forţat să renunţe la un schimb de active de mai multe miliarde de euro cu Gazprom în decembrie, însă directorul executiv Kurt Bock a asigurat şi el că nu vede niciun motiv să se întoarcă la tabla de proiectare pentru că „da, are sens să ai active în Rusia“.
Exporturile germane în Rusia – constând mai ales din autovehicule, chimicale şi utilaje – s-au redus cu 35% în ianuarie. Piaţa auto a scăzut cu 10% anul trecut, iar analiştii au calculat că piaţa s-ar putea prăbuşi cu 35% anul acesta, notează Financial Times. Volkswagen a confirmat că în urma unor discuţii „intense“ va deschide o uzină de motoare anul acesta care să compelementeze fabrica pe care o are deja la Kaluga, la sud-vest de Moscova.