În timp ce toată lumea credea că Rusia este ocupată să invadeze Ucraina, această ţară a obţinut fără mare tam-tam un teritoriu mai mare ca Elveţia, foarte bogat în resurse petroliere, în zona arctică.
Însă statul condus de Vladimir Putin nu a avut nevoie nici de militari, nici de tancuri pentru a „cuceri” o bucată de pământ situată în estul Marii Ohotsk, comentează publicaţia Daily Mail.
În schimb, zona – care este supranumită „peştera lui Ali Baba” a resurselor naturale – i-a fost dată de Comisia ONU privind limitele platoului continental (CLCS).
Mai exact, acest for a aprobat, pe 15 martie, solicitarea Rusiei de a-şi extinde platoul teritorial în zona arctică, câştigând astfel 52.000 de km pătraţi (comparativ, Elveţia are o suprafaţă de 41.285 km2). Ulterior, luni, CLCS a transmis documentele oficiale autorităţilor din Moscova.
Însa această achiziţie este văzută de experţi ca un prim pas către un proiect mult mai ambiţios: revendicarea Polului Nord, o regiune controversată şi bogată în resurse, susţine Daily Mail.
Rusia s-a chinuit 13 ani sa obţină acest teritoriu
Rusia a depus o cerere la CLCS în urmă cu 13 ani pentru a-i fi acordat acest teritoriu din Marea Ohotsk, însă a întâmpinat mai multe dificultăţi.
În primul rând, a trebuit să demonstreze că aparţine platformei continentale ruse şi nu celei oceanice. În 2007, ruşii au luat primele probe de sol, iar în 2012 au efectuat primele foraje în regiune. Rezultatele expediţiilor au ieşit în favoarea lor, scrie Vocea Rusiei.
Sursa citată aminteşte că legislaţia internaţională actuală stabileşte că zona intereselor economice ale unui stat se întinde doar până la 200 km de ţărm.
„De aceea, încă în anul 1982, Convenţia ONU pentru dreptul maritim a stabilit că un stat riveran poate pretinde la controlul asupra platformei continentale în afara zonelor sale economice exclusive. Dar, pentru aceasta, el trebuie să prezinte dovezi că platforma continentală este o continuare geologică a uscatului său”, a declarat ambasadorul cu însărcinări speciale al MAE rus, Anton Vasiliev.
O zonă bogată în resurse
Ministrul Resurselor Naturale şi Ecologiei, Sergei Donskoi, a comentat recent valoarea resurselor din aceasta regiune, potrivit Interfax.
„Zona din Marea Ohotsk are multe resurse biologice şi naturale, (…) care vor fi incluse în planurile noastre pe termen lung”, a susţinut oficialul, într-un interviu acordat postului de televiziune Russia 1. El a mai susţinut că în adânc ar putea exista un miliard de tone de hidrocarburi.
Anterior, ministrul a descris regiunea ca fiind o „peşteră a lui Ali Baba în ceea ce priveşte resursele”, adăugând faptul că ele vor aduce „oportunităţi de dezvoltare pentru economie”, aminteşte Daily Mail.
Mişcarea vine la scurt timp după ce preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat crearea unui sistem de baze pentru nave şi submarine, cu scopul de a apăra interesele sale în zona arctică.
„Trebuie să ne apărăm dreptul de proprietate asupra fiecărui sector al platoului continental de partea rusă a Arcticii (…) de terorişti şi de alte posibile ameninţări”, a subliniat acesta, la reuniunea Consiliului de Securitate.
Pe de altă parte, Chuck Hagel, şeful Pentagonului, a prezentat în urmă cu o săptămână intenţiile Statelor Unite în regiune, informează Ground Report.
„Topirea gheţii va conduce la deschiderea unei noi zone de explorare şi exploatare a resurselor, însă există posibilitatea izbucnirii unui conflict acolo”, a avertizat oficialul american.
În afară de SUA şi Rusia, Canada, Norvegia şi Danemarca au şi ele interese în regiune.
Va putea Rusia să exploateze resursele?
Deşi acum controlează un vast teritoriu care ascunde resurse bogate, Rusia ar putea să întâmpine dificultăţi.
Motivul? Noua rundă de sancţiuni pe care o pregăteşte Occidentul ar putea include şi interzicerea exporturilor de echipamente de înaltă tehnologie, vitale pentru lucrările de foraj, potrivit Financial Times.
„Măsura va avea un efect nociv asupra producţiei, dar pe termen lung”, a precizat Mark Dubowitz de la Fundaţia pentru Apărare şi Democraţie.
Mai mult, Robin West de la Centrul pentru Studii Strategice Internaţionale spune că deşi decizia Occidentului de a opri aceste exporturi este „fără sens”, ea va fi „folosită pentru a pune presiune” asupra Rusiei.
„Decizia va restricţiona capacitatea lui Vladimir Putin de a semna contracte importante, precum cel cu China, sau să dezvolte proiecte mari cu gaze naturale lichefiate”, a precizat expertul.
Totuşi, şi companiile occidentale vor avea de suferit, având în vedere că ExxonMobbil, BP şi Royal Dutch Shell au demarat deja proiecte în parteneriat cu Moscova, mai arată FT.
În plus, Italia (unul dintre membrii G7) s-ar putea opune acestui proiect, având în vedere că are importante relaţii comerciale cu Rusia în ceea ce priveşte echipamentele de înaltă tehnologie