Cum a ajuns un fost stat ex-sovietic un exemplu în UE; Cea mai digitalizată țară cu cea mai mică datorie

by Genko Genko
Distribuiti mai departe...

Mai întâi a fost Skype, apoi e-guvernarea. Estonia, o mică naţiune de la graniţa de est a UE, s-a transformat dintr-o fostă republică sovietică într-una dintre cele mai digitalizate ţări din UE. În ultimele şase luni ale anului trecut a deţinut preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene, poziţie din care, după cum se laudă liderii politici, a realizat progrese în zece domenii.

Estonia, o ţară cu o populaţie de doar 1,3 milioane de locuitori, se poate lăuda şi cu progrese pe plan economic şi social, în condiţiile în care relaţiile cu unul dintre cei mai importanţi parteneri economici, Rusia, i-au fost erodate pe de o parte de teama unor agresiuni ruseşti, iar pe de cealaltă de sancţiuni occidentale contra Moscovei şi de sancţiuni ruseşti contra UE. Anul trecut, Estonia a avut cea mai mică datorie raportată la PIB din UE. Unii analişti consideră că Estonia are cel mai competitiv cod fiscal din OCDE. De asemenea, politicenii estonieni se laudă că ţara lor are cel mai mare număr de start-up-uri per capita. Analizele Comisiei Europene arată că Estonia este campionul european la furnizarea serviciilor publice online.

Cele mai recente date ale Eurostat, din 2016, arată că PIB per capita exprimat în standardele puterii de cumpărare al Estoniei este de 75% din media UE, un nivel mai bun decât, spre exemplu, cel al Greciei, Ungariei şi Poloniei. În cazul României, indicatorul este de 58% din media UE.

Preşedinţia Consiliului UE s-a dovedit a fi pentru Estonia cu 7 milioane de euro mai ieftină decât s-a aşteptat. Bugetul alocat pregătirii şi preşedinţiei în perioada 2014-2018 a fost de 74,9 milioane euro (din care 65% reprezintă costuri economice, 33% costuri cu forţa de muncă şi 2% investiţii), însă costurile au fost cu 10% mai mici, în parte pentru că Marea Britanie a decis să iasă din UE şi Estonia a trebuit să-şi ocupe postul cu şase luni mai devreme. Banii care au rămas se duc în bugetul de stat. În total, 1.300 de persoane au fost implicate în preşedinţia UE a Estoniei. Costurile pentru Bulgaria, ţara care a luat locul Estoniei, sunt estimate la peste 75 de milioane de euro.

Estonia a făcut progrese, mai mari sau mai mici, în toate domeniile de politică fiscală şi financiară stabilite pentru preşedinţia ei, a anunţat ministerul de finanţe, notează Baltic News Service. Astfel, la iniţiativa Estoniei, statele membre ale UE au ajuns la un acord prin care afacerile din economia digitală nu sunt taxate la fel ca firmele din alte domenii. Pe baza discuţiilor conduse de Estonia, Consiliul European a decis să ceară Comisiei Europene să prezinte la începutul acestui an o directivă privind taxarea economiei digitale. De asemenea, Estonia a condus cu succes discuţiile privind bugetul UE pentru 2018, de 160 de miliarde de euro, din care jumătate va fi direcţionat către investiţii care sprijină crearea de locuri de muncă, cercetarea şi inovarea. Apoi, sub ghidajul micii ţări baltice, au fost introduse amendamente privind TVA în comerţul electronic care vor proteja companiile şi vor încuraja competiţia onestă. Tot sub ghidajul Estoniei a fost introdus un nou model de management de criză pentru cazul în care o bancă are probleme. A cincea realizare este extinderea mandatului şi creşterea resurselor pentru Fondul European pentru Investiţii Strategice. A şasea este realizarea unei liste cu ţările care nu cooperează suficient în privinţa combaterii evaziunii fiscale. A şaptea realizare este simplificarea regulilor privind folosirea fondurilor UE, a opta – promovarea uniunii pieţelor de capital, a noua – reducerea poverii administrative în domeniul tranzacţiilor cu instrumente financiare derivate şi a zecea – reguli mai clare şi mai stricte privind stoparea terorismului financiar şi a spălării de bani.

Dintre toate, de realizările din domeniul digital liderii Estoniei sunt cel mai mândri. Digitalizarea a fost întotdeauna o prioritate pentru ţara lor. Spre exemplu, potrivit datelor biroului naţional de statistică, anul trecut 11.096 de persoane au aplicat pentru un program de e-reşedinţă, cu 827 mai multe decât numărul copiilor născuţi în Estonia în aceeaşi perioadă. În acest ritm, până în 2021 Estonia va avea 150.200 de e-rezidenţi, majoritatea veniţi din Marea Britanie, scrie portalul de ştiri Emerging Europe. Scopul programului este de a majora economia şi piaţa digitală prin atragerea de noi clienţi şi noi investiţii şi de a stimula inovarea.

E-reşedinţa a avut un efect pozitiv asupra economiei. Potrivit Deloitte, proiectul a adus un profit de 14,4 mil. euro şi ajută la stabilitatea economică. Rezultatele vor creşte, arată estimările: profitul net va urca la 31 de milioane de dolari până în 2021, iar beneficiile nete socio-economice indirecte la 194 de mil. euro, scrie Ziarul Financiar.

„Este destul de uşor pentru un investitor străin să facă afaceri în Estonia. Printre avantaje se numără sistemul de taxare simplu, nivelul redus al birocraţiei, utilizarea la scară largă a sistemelor digitale, achiziţionarea rapidă a diverselor permise şi tratate pentru evitarea taxării duble cu peste 50 de state şi altele. Străinii pot cumpăra proprietăţi imobiliare ca localnicii, iar clădirilor nu li se impune taxa imobiliară“, spune Toomas Prangli, partener la firma de avocatură Sorainen. În plus, în Estonia nu este taxat profitul reţinut (pentru plata datoriilor, spre exemplu) sau reinvestit al companiilor.

Iniţiativa e-reşedinţă permite înfiinţarea şi administrarea unei companii online, independent de ţara unde se află proprietarul. O problemă este reticenţa băncilor, care refuză frecvent să deschidă conturi pentru e-rezidenţi din cauza presiunilor în creştere de a nu permite spălarea de bani.

Guvernul estonian a lăsat indicii pentru cei care vor să-i calce pe urme: crearea unei platforme descentralizate şi distribuite care permite componentelor existente să fie conectate şi elementelor noi să fie uşor de adăugat, indiferent dacă sunt dezvoltate de entităţi publice sau private; asigurarea că sistemul de achiziţii permite accesarea celor mai bune instrumente şi sisteme; folosirea sistemelor care deja au avut succes, acestea putând fi implementate mai rapid, notează Forbes.

Un risc major pentru economia estoniană este penuria de forţă de muncă, o problemă întâlnită la toate ţările est-europene. Pentru că salariile sunt sub media UE (salariul minim este de 500 de euro pe lună de la 1 ianuarie), oamenii talentaţi pleacă din ţară, ceea ce afectează competitivitatea economică. De aceea, spun unii analişti, Estonia trebuie să atragă forţă de muncă din alte părţi, incusiv din afara Europei.

Estonia are din partea Standard & Poorís ratingul „AA-“, acelaşi pe care-l are Cehia, cea mai bogată economie est-europeană.


Distribuiti mai departe...

CITIȚI ȘI...