Criterii rigide, dobânzi comparabile cu cele comerciale şi riscuri pentru beneficiari. Proiectul „Prima Casă”, votat în prima lectură

by Genko Genko
Distribuiti mai departe...

Programul „Prima Casă”, oficial elaborat în susţinerea tinerilor şi familiilor tinere angajaţi în cadrul instituţiilor publice, care vor să-şi procure o locuinţă, a fost aprobat în prima lectură. Teoretic, acesta ar putea asigura procurarea unei locuinţe pentru cel puţin două mii de familii deja în 2018. În fapt însă, criteriile de eligibilitate sunt destul de rigide, ratele de dobândă – comparabile cu cele comerciale, iar statul şi băncile finanţatoare nu-şi asumă practic niciun risc, comparativ cu „beneficiarul”, care, în situaţia în care ar putea rămâne fără un loc de muncă, riscă să-şi piardă locuinţa în care a învestit.

Conform programului, sunt eligibile persoanele cu vârsta de până la 45 de ani, angajaţi în una din instituţiile publice, care nu deţin în proprietate exclusivă nicio locuinţă sau să nu aibă în derulare în credit ipotecar, iar plata lunară achitată să nu depăşească 50% din veniturile oficiale nete ale cumulative ale familiei beneficiarului, putând fi acceptate inclusiv veniturile rudelor de gradul întâi. Locuinţele vor putea fi procurate achitând în prima parte 10% din valoarea sa, pe un termen de până la 25 de ani. Unul dintre criterii este ca valoare locuinţei să nu depăşească 1.000.000 (un milion) de lei, ceea ce ar fi în jur de 50.000 euro.

Astfel, potrivit ministrului Finanţelor, Octavian Armaşu, luând drept calcul cuantumul maxim de un milion de lei, de acest program vor putea beneficia în jur de două mii de persoane deja în 2018. Însă, ţinând cont că, cel mai probabil, solicitanţii vor opta pentru o locuinţă mai ieftină, „atunci pot fi 3, 4 sau 5 mii de beneficiari deja în anul viitor”.

Potrivit ministrului, pentru o locuinţă în valoare de 15.000 euro, de exemplu, beneficiarul va trebui să achite o rată lunară de 2.356 de lei. Astfel, acesta trebuie să aibă un salariu oficial de două ori mai mare (nu mai puţin de 4.712 lei). Răspunzând criticilor unor deputaţi precum că tinerii bugetari nu au un asemenea salariu, Armaşu a menţionat că această sumă poate fi cumulativă împreună cu veniturile soţului/soţiei şi rudelor de gradul întâi, cu condiţiile că şi acestea sunt angajate oficial în câmpul muncii.

Octavian Armaşu a mai precizat de la tribuna Parlamentului că la baza proiectului a stat acelaşi proiect din România. Deputatul Liberal Lilian Carp a precizat însă că acest proiect este similar cu proiectul cu acelaşi nume, lansat acum câţiva ani de primarul general al capitalei, Dorin Chirtoacă, el fiind proprietar al unui apartament luat în aceste condiţii şi nu are nimic comun cu proiectul din România.

Şi socialistul Vlad Bătrîncea a fost de aceeaşi opinie. „Aţi spus că un coleg în această sală (n.r. Lilian Carp) duce opinia publică în eroare şi aţi spus că aţi luat la bază experienţa cea mai bună a României. Aţi spus că în România acest program a fost aplicat în condiţii cu mult mai proaste decât în Republica Moldova. Însă, cei din România, în condiţii mai proaste după cum aţi spus Dvs., au propus dobânda de 4%, dar Dvs. în Moldova aţi propus dobânda de 9,6%. Ca să înţelegem, dobânda comercială medie la credite în valută în Moldova este de 9,66%, dar Dvs. propuneţi 9,6% şi spuneţi că e o practică foarte bună. Cei din România au găsit cum, şi 4% este o dobândă cât de cât socială. Cei din România au propus prima rată de 5%, Dvs. propuneţi de 10%. În România – 30 de ani, Dvs. propuneţi 25 de ani. Adică, nicidecum acest program nu este asemănător cu cel din România”, a menţionat Bătrîncea.

Potrivit lui, „misiunea statului este să propună programe cu adevărat accesibile pentru populaţie”. „Aţi spus că la procurarea apartamentului de 15 mii de euro, plata lunară este de 2.400 de lei. Dar apartamentul cu două odăi costă de la 25 până la 40 de mii de euro şi dobânda lunară va fi de 5-6 mii de lei, respectiv pentru marea majoritate a bugetarilor, acest program nu va fi accesibil. Ce anume în acest proiect, în opinia Dvs., are componentă socială şi prin ce anume este el social?”, a întrebat deputatul socialist.

„N-am zis că 15 mii este un apartament cu două camere. Cu toate că, în centrele raionale cu 15 mii se poate procura apartament cu două camere. Deci, instrumentul ăsta va funcţiona nu doar în Chişinău unde apartamentele sunt un pic mai scumpe şi până la urmă există preţuri diferite. Avem blocurile proaspăt construite, unde locuinţele sunt mai scumpe, dar avem blocuri care au 20-30 de ani şi locuinţele sunt mai ieftine şi tot sunt eligibile pentru acest program. O tânără familie s-ar bucura la prima etapă să aibă şi o asemenea locuinţă”, a menţionat ministrul Octavian Armaşu.

La rândul său, deputatul liberal-democrat Grigore Cobzac a întrebat ce câştigă cetăţeanul din acest proiect. Asta în condiţiile în care statul garantează jumătate din sumă, banca cealaltă jumătate, iar beneficiarul riscă să-şi piardă locuinţa în cazul în care nu ar putea fi achita plata lunară. „Riscurile au rămas. Doar banca împărţeşte riscurile cu statul 50 la 50. În cazul când cetăţeanul nu poate executa contractul, atât banca, cât statul având în gaj apartamentul îşi recuperează pierderile foarte lejer, fără niciun risc. Cetăţeanul nu a diminuat riscurile. Pur şi simplu, va duce responsabilitatea sa în faţa a doi subiecţi, statul şi banca. Pentru cetăţean unde este în acest caz beneficiul?”, a întrebat liberal-democratul în cadrul dezbaterilor în plen.

„În comparaţie cu creditele care se acordă pe piaţă, noi avem o primă contribuţie de până la 10 la sută, şi termenul în program este de până la 25 de ani. Nu toate băncile vin cu asemenea termen. Toate modelările noastre, arată că la nivelul actual al ratelor dobânzilor, dobânda actuală la programul „Prima Casă” va fi cam cu 1,5% mai mică decât creditele care sunt oferite pe piaţă. Eu vorbesc de rata efectivă, inclusiv toate comisioanele. Deci, el are credit mai accesibil cu o primă contribuţie mai mică, are o rată a dobânzii mai mică şi un termen mai lung al creditului, ceea ce-l face pe el şi mai uşor să-l deservească. Respectiv, dacă termenul este mai lung, plata lunară este mai mică”, a precizat Armaşu.


Distribuiti mai departe...

CITIȚI ȘI...