În perioada 2005-2014, Republica Moldova a înregistrat progrese importante în direcția integrării europene, printre care semnarea Acordului de Asociere, liberalizarea regimului de vize cu UE, asigurarea unui nivel mai înalt de respectare a drepturilor omului, asigurarea guvernării electronice, reformarea sectorului tehnologiilor informaționale și a serviciilor sociale. Totuși, deficiențe importante persistă în mai multe sectoare, în special în combaterea corupției, în sectorul bancar, în implementarea standardelor de calitate ale UE și în sectorul energetic.
Astfel, în pofida progreselor înregistrate, corupția, politizarea domeniului public și performanța slabă a instituțiilor publice arată că în ultimii zece ani reformele au fost promovate sub presiune externă, pe când nivelul de acceptare și voința politică față de reformare au fost limitate. Aceste concluzii se regăsesc în Raportul de Progres „Republica Moldova în cadrul Politicii Europene de Vecinătate: 2005-2014”, prezentat de Asociația ADEPT și Expert-Grup.
În această perioadă, cadrul legal și normativ din sectorul justiției a fost revizuit substanțial și au fost înființate instituții noi. În pofida acestor eforturi, reformarea justiției decurge anevoios, din cauza lipsei unei voinţe reale de reformare, politizării procesului de numiri în funcţiile-cheie ale sistemului, dar și din cauza resurselor financiare insuficiente pentru reformă. Eforturile de ordin legislativ și instituțional în combaterea corupției nu au diminuat nivelul acesteia. Dimpotrivă, nivelul corupției a crescut, provocând nemulțumirea cetățenilor. Această situație este dictată de gradul înalt de dependenţă politică a agenţiilor anticorupţie. Discrepanţa dintre drepturile şi libertăţile omului consacrate prin acte legislative oficiale şi practicile cotidiene continuă a fi sesizabilă.
Moldova dispune în prezent de un cadru juridic solid pentru promovarea drepturilor omului, însă există lacune semnificative în punerea în aplicare a acestora, iar această situație este determinată de calitatea proastă a sectorului de justiție din țară. Pentru reglementarea conflictului transnistrean, a fost instituit formatul de negocieri „5+2”, urmat de unificarea procedurilor vamale la frontiera moldo-ucraineană și lansarea misiunii EUBAM. Acordul de Asociere UE-Moldova a schimbat substanțial contextul regional, creând condiții pentru atragerea regiunii transnistrene în procesele prevăzute de DCFTA și soluționarea politică ulterioară a conflictului.
În relațiile comerciale cu alte țări au avut loc progrese importante datorită angajamentelor asumate în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului și aprofundării relațiilor comerciale cu UE. Exporturile în UE au crescut de la 440 milioane euro în 2005 la peste 1,1 miliarde euro în 2014, iar zona comunitară a devenit principala piață de desfacere pentru produsele moldovenești.
Cu toate acestea, pentru a valorifica în continuare capacitatea de export a țării și a beneficia de DCFTA, sunt necesare eforturi suplimentare pentru adoptarea standardelor de calitate ale UE. Deschiderea unei afaceri în Republica Moldova a devenit mai simplă în ultimii nouă ani datorită implementării ghișeelor unice pentru înregistrarea întreprinderilor și reducerea volumului de documente solicitate. Însă obținerea permiselor, în special a celor pentru construcții, este în continuare problematică.
Sistemul de protecție socială a fost supus reformelor structurale și instituționale, prin crearea mai multor instituții pentru promovarea serviciilor mai bune și aplicarea corectă a normelor. Însă reforma prelungită a sistemului de pensii și eficiența scăzută a distribuției ajutoarelor sociale rămân a fi probleme critice.
În domeniul muncii, acorduri internaționale privind protecția socială a migranților au fost semnate cu 14 țări, însă nu și cu Rusia, care continuă să fie destinația cea mai importantă pentru migranții moldoveni. În țară, angajările neoficiale rămîn a fi o problemă importantă, care trebuie să fie soluționată prin îmbunătățirea condițiilor pentru antreprenori și a normelor fiscale.
Serviciile financiare rămân a fi slab dezvoltate sub aspect de calitate și dimensiune, cu o infrastructură digitală care nu ajunge la standardele moderne, în special la bursa locală de valori. În plus, problemele recente în sectorul bancar arată că există deficiențe semnificative în gestionarea acestui sector.