Corupția La Punct: Legătura dintre corupție și sărăcie pe înțelesul tuturor

Corupția La Punct: Legătura dintre corupție și sărăcie pe înțelesul tuturor

Deși, corupţia este unul din cele mai discutate subiecte în Republica Moldova, în societate lipsește o înţelegere clară a riscurilor acestui fenomen. Problema corupţiei a fost mereu laitmotivul platformelor electorale a partidelor politice, programelor de guvernare și a strategiilor de ţară a partenerilor de devoltare a Moldovei existând un consens larg că aceasta este o problemă fundamentală de dezvoltare a ţării. Însă, în mod paradoxal, sondajele de opinie în rândul populaţiei nu confirmă acest lucru.

Conform ultimei ediţii a Barometrului de Opinie Publică (aprilie 2017), în topul îngrijorărilor oamenilor a fost sărăcia (40,3% din respondenţi au afirmat că sunt îngrijoraţi în primul rând anume de sărăcie), fiind urmată de preţuri (17,3%), șomaj (11,1%), viitorul copiilor (9,9%) și, abia pe locul cinci, corupţia (8,6%). Există cel puţin două explicaţii pentru această discrepanţă paradoxală, conform unei analize a Expert-Grup.

Prima este că oamenii sunt preocupaţi în primul rând de problemele care îi afectează situaţia materială în cel mai palpabil mod și nu percep în mod clar că anume corupţia sistemică este cauza acestora. În al doilea rând, în mod tradiţional, în rândul societăţii persistă o anumită toleranţă faţă de fenomenul corupţiei (de exemplu, conform unui sondaj reprezentativ efectuat la comanda Expert-Grup în 2014, Moldova are una din cele mai scăzute moralităţi fiscale din regiune).

În ambele cazuri, constatăm lipsa unei înţelegeri clare în rândul populaţiei privind pericolul și gravitatea problemei corupţiei.

Moldova este una din cele mai corupte și, în același timp, sărace țări din regiune. Moldova a ocupat locul 123 din 176 țări analizate la capitolul Indicelui percepției corupției 2016, elaborat de Transparency International. Astfel, țara a acumulat doar 30 de puncte, situându-se în același grup de țări cu Sierra Leone, Paraguai, Mexico, Laos, Honduras, Djibuti și Azerbaidjan. Mai mult decât atât, pe parcursul ultimilor ani, țara a regresat constant la acest capitol: locul 105 în 2010, locul 112 în 2011, locul 94 în 2012, 102 în 2013, locul 103 în 2013 și 2014.

Corupția slăbește economia și generează sărăcie. Legătura cauzală dintre corupție și nivelul de dezvoltare economică a țării și, respectiv, sărăcie, este evident. Astfel, un raport2 FMI din 2016 punctează că există un consens la nivel internațional despre implicațiile negative ale corupției asupra creșterii economice.

Concluzia respectivă este susținută și de alte organizații internaționale reputabile, printre care Banca Mondială și OCDE. VCele mai corupte țări sunt, de regulă, și cele mai sărace, fapt confirmat de corelarea pozitivă dintre Indicele Percepției Corupției și Produsul Intern Brut (PIB) per capita pentru 2016. Spre exemplu, dacă Moldova ar avansa la nivelul indicelui României, PIB-ul per capita ar putea crește de peste 3,5 ori, conform analizei.

Fenomenul corupției este unul foarte complex, iar eliminarea acestuia necesită eforturi considerabile, atât din partea statului, cât și din partea populației. „Autoritățile publice trebuie să se focuseze pe prevenire prin crearea unui mediu demotivant pentru corupție. În acest sens, este necesar de reformat sectorul public, deoarece combaterea corupției va avea succes atunci când instituțiile vor fi puternice, iar funcționarii publici suficient de bine remunerați. O altă măsură de prevenire este sporirea transparenței finanțării partidelor politice și a instituțiilor publice (oamenii trebuie să cunoască cu lux de amănunte cum partidele și instituțiile publice gestionează bugetele, patrimoniul și ce performanțe au). Nu în ultimul rând, corupția poate fi prevenită și prin optimizarea reglementărilor și a rolului statului în economie – factorii de bază care alimentează corupția. Pe final, un sistem funcțional de justiție este crucial pentru a depista și penaliza cazurile de corupție. În acest sens, instituțiile anticorupție (Procuratura, Centrul Național Anticorupție, Agenția Națională de Integritate) și sistemul judecătoresc trebuie să funcționeze în deplină independență și imunitate față de eventualele interferențe și presiuni din partea intereselor obscure”, se arată în analiza Expert-Grup.

0