Oricât aș detesta creatura portocalie de horror SF ajunsă la Casa Albă, sfidarea aruncată lui Trump de Hollywood în această noapte câștigă detașat la categoria „Cel mai penibil moment din istoria Oscarurilor”.
Dacă încurcătura de hârtii produsă de venerabilul ușor buimac Warren Beatty, care a dus la inutilele discursuri de victorie ale producătorilor lui LaLa Land nu s-ar fi întâmplat, ea trebuia regizată, ca la „Cântarea României”: „Tovarăși, LaLa o fi cea mai bună, dar premiul i-l dăm lui LuLu, pentru că el a fost și bolnav când era mic”.
LuLu, Lumina Lunii (Moonlight,) este un film politically correct mediocru, băltind călduț, fără vreo idee originală, dar cu un actor de culoare la modă. Mahershala Ali. Povestea devenirii, Bildungsromanul, unui tânăr minoritar defavorizat, fără tată, fiu al unei mame drogate, e o adunătură de clișee și mișcări snob-sofisticate ale aparatului de filmat. „Meritul” peliculei constă în faptul că respectivul tânăr e negru și, pe deasupra, și homosexual, ca să fie rețeta bogată. De altfel, întreaga echipă de realizatori și actori a Luminii Lunii este alcătuită exclusiv din african-americans.
Deci, nu s-a întâmplat așa cum declara purtătorul de cuvânt al Casei Albe, „Președintele nu va lua niciun Oscar”, căci Donald Trump a primit Oscarul cel mare peste ochi. (Și încă unul, Oscarul pentru film străin, acordat lui The Salesman [Vânzătorul], pe care nu l-am văzut, dar știm sigur că regizorul, iranian, Asghar Farhadi, a fost pe lista neagră a celor interziși la viză în SUA și a protestat împotriva decretului lui Trump).
Cu prețul unei nedreptăți înfiorătoare. LaLa Land, unul dintre cele mai bune filme nominalizate vreodată la Oscar (14 categorii), „o minunăție, un film clasic încă de la premieră, un favorit irezistibil la Oscar”, cum scriam la premiera în România, a câștigat premiile pentru regie, Damien Chazelle, imagine, Linus Sandgren, cea mai bună actriță, Emma Stone, muzică originală și Melodie originală, Justin Hurwitz, scenografie, David Wasco, și ar fi trebuit să mai ia, după părerea mea, și montajul de imagine și sunet. Chiar dacă a fost pur și simplu deposedat de Oscarul pentru Cel mai bun film, LaLa Land va rămâne în istoria mare a cinemaului, în vreme ce LuLu va avea, poate, un paragraf în istoria politică a Statelor Unite.