Plahotniuc devine din ce în ce mai activ. După mai bine de trei luni în care a fost inexistent în urma eșecului extrem de dureros din ianuarie, când nu a putut ajunge premier, apare din nou, parcă tot mai tupeist, în fața opiniei publice.
Vizita din SUA, forumul glamuros de ieri, dovedesc că cel devenit între timp „coordonator” de alianțe nu a renunțat la marele său vis, de a deveni și oficial cineva în Republica Moldova.
Iar faptul că mișcarea protestatară a dat unele semne de oboseală, opoziția s-a răzlețit aproape iremediabil, începând să ascută deja cuțitele pentru campania electorală prezidențială, l-au revigorat pe „coordonator”.
De altfel, această capcană aruncată prin intermediul lui Tănase, cu prezidențiale fără anticipate, a funcționat perfect în ultimele luni, dezbinând o opoziție care și așa cu chiu cu vai a trecut peste toate frustrările geopolitice moldovenești, dând la un moment dat dovadă de un strop de consolidare.
„Divide et impera”, mai actual ca niciodată în Moldova
„Dezbină și cucerește”, această expresie devenită cunoscută încă 4 secole înainte de nașterea lui Cristos funcționează perfect astăzi în Republica Moldova.
În timp ce niciun cent din miliardul furat nu s-a întors în buget, acesta transformându-se deja oficial în datorie de stat, stat care se mai și împrumută zilnic cu 10 milioane de lei de la băncile comerciale la dobânzi uriașe pentru a supraviețui, Plahotniuc se dă în continuare în spectacol. Plătește milioane pentru deplasări în SUA și diurnele lui Barroso la Chișinău, doar pentru a mai avea cu ce umple ecranele celor 7 (sau câte deja or mai fi) televiziuni pe care le deține, în afara programului în care-și murdărește adversarii.
Și, oricât de ciudat ar părea, aceste acțiuni nu mai trezesc atâtea reacții adverse ca altă dată. Asta și pentru că opoziția își vede de alte griji. Unii se văd deja președinți, alții își construiesc partide, iar ceilalți își plâng frustrările că Plahotniuc nu le-a permis să candideze.
Marea frică a lui Plahotniuc
O imagine foarte grăitoare a umplut ieri rețelele de socializare. La așa-zisul forum al oamenilor de afaceri al (sau ai) lui Plahotniuc, chiar în primele rânduri ale unei săli pe jumătate goală stăteau agenți de pază.
Imagini de astea am tot văzut în ultima perioadă. De la ieșirea lui Plahotniuc cu umbrele antiglonț în fața celor care ar fi trebuit să-i fie proprii fani, până la participarea lui Candu la diverse evenimente publice înconjurat de zeci de bodyguarzi, în toate cazurile putem vedea o mare frică.
Frică față de proprii cetățeni. Cei pe care-i jefuiesc zilnic și datorită cărora-și permit luxul de nababi în care se lăfăiesc.
Frica de a pierde totul și de ajunge la pușcărie, acolo unde le este locul. Frică exprimată foarte vădit și într-un așa zis interviu cu Plahotniuc acum câteva zile. Atunci oligarhul încerca să dovedească cât de „ridicol” și lipsit de logică este ca opoziția să aibă un singur candidat la prezidențiale. O făcea pe analistul, exprimându-și chiar „îngrijorarea” pentru partidele de opoziție ce nu ar înainta proprii candidați.
Iar această frică față de un candidat comun la prezidențiale nici măcar nu derivă neapărat din succesul garantat pe care l-ar avea acesta în cadrul scrutinului. Ci din consolidarea cu mult înaintea datei alegerilor a societății în jurul unui singur obiectiv comun, acela de a distruge acest sistem mafiot, înainte de a distruge el tot cea a mai rămas din acest stat.
Alex Cozer