Ce urmează pentru Putin – trebuie să se gândească ce face cu separatiştii din Ucraina

by Genko Genko
Distribuiti mai departe...

La o primă vedere, evenimentele din estul Ucrainei, unde duminică a avut loc un referendum extrem de contestat, par o repetare a situaţiei din Crimeea, separatiştii proruşi votând pentru independenţă şi autoguvernare.

Ocuparea clădirilor administrative şi a staţiilor de poliţie, urmată de un referendum organizat în grabă sunt lucruri comune cu întâmplările ce au precedat anexarea Crimeii, însă obiectivele Moscovei în est sunt departe de ceea ce a sperat să obţină după anexarea Crimeii, scrie Business Week.

Diferenţele de atitudine sunt evidente: În Crimeea, Kremlinul a trimis observatori oficiali ai referendumului şi, în câteva zile, Putin a cerut Dumei de Stat să încorporeze Crimeea în Rusia.

Însă, în estul Ucrainei, preşedintele rus le-a cerut separatiştilor să-şi amâne referendumul, iar când aceştia l-au susţinut chiar şi aşa, Putin nu a făcut niciun comentariu pe marginea rezultatelor votului. Kremlinul a transmis doar o declaraţie vagă ce susţinea „voinţa populară” a oamenilor din estul Ucrainei, departe însă de a recunoaşte legal referendumul.

Citeşte şi: Ce nu poate controla Vladimir Putin

Luni, Denis Pusilin, figura publică a autoproclamatei conduceri separatiste a declarat aşa-numita Republica Doneţk drept stat suveran şi a făcut un apel pentru alipirea la Rusia, după rezultatul referendumului în care 89 la sută au votat pentru autoguvernare. Acelaşi vot a avut loc şi în Luhansk, în aceeaşi zi, însă aici nu s-a cerut anexarea de către Rusia.

„Bazându-ne pe voinţa poporului şi pe restaurarea unei dreptăţi istorice, cerem Federaţiei Ruse să ia în considerare absorbţia Republicii Doneţk”, a spus Pusilin, ale cărui speranţe despre o intervenţie directă a Rusiei în regiune este puţin probabil să se realizeze curând. Astfel, nu se ştie ce fel de viitor îi aşteaptă pe locuitorii autoproclamatei Republici Doneţk.

Moscovei nu-i surâde însă ideea de a fi responsabilă pentru infrastructura industrială din epoca sovietică a regiunii şi nici nu vrea să suporte costurile unui război civil în rândul populaţiei locale sau, şi mai rău, să se găsească în situaţia unui adevărat război dacă armata ucraineana ar rezista anexării teritoriale a Rusiei. De asemenea, Kremlinul vrea să evite si duritatea sancţiunilor economice pe care Statele Unite şi Uniunea Europeana le-ar introduce dacă Rusia ar invada sau anexa regiunile estice ale Ucrainei.

Citeşte şi: Măsura care i-ar putea opri lui Putin ambițiile imperialiste

În schimb, Moscovei i-ar plăcea să exploateze incertitudinea şi instabilitatea din estul Ucrainei, în vederea celui mai important scop strategic al său: un plan privind o aşa-numita „federalizare”, prin care regiunile estice ar urma să aibă un grad mai mare de autonomie, evitând astfel ca ţara să se apropie de Uniunea Europeana sau de NATO.

Urmărind aceste interese, Rusia vede teritoriile din estul Ucrainei mai degrabă drept o monedă de schimb decât o potenţială achiziţie teritorială. Dacă Rusia decide să menţină o instabilitate permanentă în Ucraina unei soluţii diplomatice, Kremlinul ar putea păstra estul Ucrainei drept un teritoriu contestat în permanenţă, o versiune mai mare a bătăii de cap politice şi de securitate reprezentată de Transnistria.

Este clar că Rusia consideră situaţia din estul Ucrainei în interesul său, cel puţin în forma pe care o poate controla. Ar fi însă o greşeală, totuşi, ca revoltele şi nemulţumirea răspândite în estul Ucrainei să fie văzute doar prin prisma manipulării Kremlinului.

Amintim că locuitorii din regiunile sud-estice ale Ucrainei, Doneţk şi Luhansk, au participat, duminică, la un referendum ilegal, privind autoguvernarea şi independenţa de autorităţile de la Kiev. Separatiştii proruşi au organizat consultarea populară în ciuda împotrivirii guvernului de la Kiev, a comunităţii internaţionale, chiar şi a preşedintelui rus Vladimir Putin.


Distribuiti mai departe...

CITIȚI ȘI...