O „masă rotundă” a politicienilor şi grupurilor civile din Ucraina, precum şi reprezentanţi ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa urmează să se reunească miercuri, OSCE pregătind o „hartă” pentru o rezoluţie paşnică a crizei.
Dacă existau întrebări în legătură cu legitimitatea referendumurilor separatiste din estul Ucrainei, numele ridicole ale entităţilor pentru care oamenilor li s-a cerut votul – autodeclaratele republici Doneţk sau Lugansk -, acestor întrebări li s-a răspuns cu siguranţă, scrie New York Times.
Violenţele care au însoţit însă votul din Ucraina duce criza ucraineană într-o direcţie în care, în scurtă vreme, nimeni nu o va putea controla – nici preşedintele rus Vladimir Putin, nici autorităţile de la Kiev, nici Occidentul.
Citeşte şi: Dovada că Putin se pregăteşte de război de patru ani
Faptul că referendumul a fost ţinut în ciuda apelului făcut de Putin, săptămâna trecută, ca acesta să fie amânat, arată că evenimentele deja dezvoltă un impuls propriu. Astfel, în rândul separatiştilor pro-ruşi există deja discuţii despre un alt referendum, de aceasta dată de alipire la Rusia.
Răspunsul Kremlinului la votul din estul Ucrainei a fost ambiguu, transmiţând că Moscova „respectă voinţa populaţiei regiunilor Doneţk şi Lugansk”, cerând însă ca orice urmare a acestui referendum să se desfăşoare prin dialog între guvernul din Kiev şi separatişti.
De altfel, Vladimir Putin a dat toate indicaţiile că scopul său adevărat nu este anexarea vreunui alt teritoriu al Ucrainei, ci transformarea ţării intr-o federaţie, sub un guvern slab şi neutru de la Kiev, dependent permanent de Rusia. Acest lucru înseamnă că liderii de la Kiev şi susţinătorii occidentali s-ar putea confrunta cu cereri de neacceptat.
Preşedintele rus va căuta recunoaşterea anexării Crimeei de către Rusia, dar şi garanţii împotriva legăturilor politice şi economice cu Europa. Kievul trebuie însă să iasă din negocierile de miercuri cu un grad rezonabil de control la nivel central şi cu libertatea de a făuri relaţii normale cu Occidentul. Acest lucru nu va fi uşor însă, ţara fiind aproape falită, iar Rusia cerând plăţi ireal de mari pentru a continua să furnizeze gaze naturale.
Autorităţile ucrainene au foarte puţine opţiuni în acest moment – orice acţiune militară împotriva separatiştilor urmând să provoace sigur pierderi civile, care ar invita la o intervenţie militară din partea Rusiei, însă a nu răspunde acţiunilor separatiştilor i-ar încuraja să-şi extindă controlul.
Putin trebuie să fie atent însă că orice intervenţie militară în sud-estul Ucrainei ar implica rezistenţă sângeroasă, sancţiuni comerciale serioase şi costuri enorme.
În timp ce criza ucraineană l-a ridicat mult pe Putin în sondaje, în Rusia, acest lucru s-ar putea schimba însă rapid dacă ar izbucni efectiv un război. Chiar şi sancţiunile modeste care deja sunt aplicate provoacă pierderi de capital, sufocă investiţiile străine şi încetinesc o economie rusă care deja are unele probleme. În plus, preşedintele rus nu este imun la prejudiciul care i se aduce reputaţiei sale, în special în Germania, ţara europeană căreia pare să îi pese cel mai mult.
Germanii, mai mult decât oricine, trebuie să-i transmită clar lui Putin că nu vor fi adormiţi de promisiuni false şi că, dacă liderul rus nu eliberează drumul pentru alegerile prezidenţiale din 25 mai şi nu îşi retrage cu adevărat armatele, Uniunea Europeană şi Statele Unite vor impune sancţiuni care vor izola Rusia de sursele occidentale de tehnologie, arme şi finanţe, pentru o lungă perioadă.