Negocierile dintre Londra şi Bruxelles privind condiţiile Brexit-ului sunt în toi, însă planează mari semne de întrebare şi cu privire la viitorul Uniunii Europene.
Iar asta cu toate că, atunci când vine vorba despre Brexit, ţările membre UE rămase continuă să susţină că nu este decât o confruntare între Regatul Unit şi UE unită, scrie Adam Boulton, pentru Sky News. Însă este Uniunea Europeană atât de unită precum afirmă că este?
De exemplu, susţine autorul, viziunea unor State Unite ale Europei, care îşi are originile la Bruxelles, fiind recent schiţată încă o dată de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, este mai degrabă o iluzie, oricât de zgomotoase ar fi aclamaţiile din capitalele de pe continent.
Este uşor pentru toţi liderii europeni să cadă de acord şi să încerce să obţină cât de mult posibil de la Marea Britanie, în urmă divorţului.
Dezacorduri pe toate celelalte planuri
Însă, lăsând asta la o parte, pe orice alt subiect fiecare ţară este pentru ea însăşi.
Primul exemplu dat de Sky News este cel al ţărilor est-europene mai sărace, care vor că muncitorii lor să aibă acces în continuare pe piaţa muncii din Marea Britanie, astfel încât să continue să trimită bani acasă. Însă Franţa ar dori să inverseze „migraţia creierelor” către Marea Britanie.
Apoi, lăsând la o parte Brexit-ul, dezacordurile la nivel de ţară sunt şi mai puternice. În ideea de a slăbi identităţile naţionale şi de a-şi întări propriul rol de la centru, Bruxelles-ul a susţinut mult timp o „Europă a regiunilor”, alcătuită mai degrabă din 60 de identităţi etnice decât din 27 de state.
Iar tentativele Cataloniei de a-şi obţine independenţa au ilustrat această ambiţie. Bruxelles-ul cere discuţii între ambele părţi, în timp ce liderii naţionali spun că susţin Guvernul de la Madrid, care la rândul său nu este dispus la negocieri.
Est-europenii virează către dreapta
De asemenea, în estul Uniunii, fostele ţări comuniste care s-au alăturat UE după prăbuşirea Uniunii Sovietice virează brusc către dreapta. Spre exemplu, guvernele naţionaliste din Ungaria şi Polonia îşi închid graniţele, iar Austria le va urma, odată cu alegerea tânărului cancelar conservator Sebastian Kurz.
Sursă citată aminteşte că naţionalismul a dus la scindarea Cehoslovaciei şi domină în continuare fostele state membre ale Iugoslaviei.
Apoi, Grecia şi Ciprul dominat de greci au reprezentat totdeauna dificultăţi în politică externă a UE, Turcia pare pierdută definitiv ca aliat, iar Macedonia nu poate intra în UE din cauza numelui sau.
Mai sunt şi alte subiecte de dezacord între unele sau altele dintre ţări, precum zona euro, iar asasinarea jurnalistei malteze de investigaţii Daphne Galizia a stârnit o furtună în interiorul UE. Familia jurnalistei şi europarlamentarii maltezi de opoziţie l-au acuzat pe premierul Joseph Muşcat, foarte bine văzut, de corupţie şi vor o investigaţie privind posibilă implicare a Guvernului în asasinat.
Aşadar, orice ar spune preşedintele Juncker, aceste state neunite nu vor forma un superstat în curând.