Coaliţia de guvernare speră că peste un an, în 2018, Republica Moldova va fi pregătită pentru a depune cererea de aderare la Uniunea Europeană, dar şi eligibilă în acest sens. Până atunci, preşedinţii Parlamentelor Republicii Moldova, Ucrainei şi al Georgiei au semnat o declaraţie comună în adresa Parlamentului European prin care solicită aprobarea unei rezoluţii înainte de Summitul Parteneriatului Estic din noiembrie 2017 pentru deschiderea perspectivei de aderare a celor trei ţări.
Aceasta a declarat după şedinţa Biroului Permanent al Parlamentului de astăzi, speakerul Andrian Candu. Potrivit lui, „în ritmul cu care am început noi anul 2016 şi continuăm anul 2017 şi, dacă vom fi cu rezultate precum am fost la implementarea reformelor”, acest lucru este posibil. „Cu voinţă politică şi cu o mobilizare instituţională lucrurile pot fi schimbate. Şi să sperăm că vom continua în acelaşi ritm, şi asta e şi menirea acestei foi de parcurs numărul 2 ca să ne mobilizăm în continuare şi să avem presiunea, inclusiv a timpului şi a responsabilităţii pentru a reuşi şi sunt optimist şi sper că vom reuşi”, a menţionat Andrian Candu.
Cât ţine de perspectiva de aderare a Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei la Uniunea Europeană, Andrian Candu a reiterat că Acordul de Asociere şi Liber Schimb cu UE nu prevede o perspectivă europeană a celor trei state ale Parteneriatului Estic. Astfel, solicitarea semnată de cei trei preşedinţi de Parlament către Parlamentul European reprezintă, indirect, „o cerere de aderare din punct de vedere politic”. „Asta este solicitarea noastră în adresa Parlamentului European, care este un for politic european, ca să examineze şi să aprobe o rezoluţie pentru Parteneriatul Estic ca pentru cele trei state să se deschidă calea de perspectivă de integrare europeană. Noi credem că cele trei state asociate, care se confruntă cam cu aceleaşi probleme, toate sunt cu intenţia de a grăbi şi accelera procesele de integrare europeană”, a opinat Candu.
Totuşi, aceştia nu au discutat şi un termen clar de depunere a cerererii de aderare în condiţiile în care „una e să depui cererea şi să fie refuzată, şi alta e să depui cererea şi să fie examinată şi acceptată”.
„Deja avem o schimbare de percepţie şi deja simţim unele rezultate în lupta cu corupţia, reformele justiţiei şi tot ce înseamnă statul de drept, dar mai sunt multe încă de făcut, ceea cu ce ne ocupăm noi zi de zi. Depinde cât de rezultativi vom fi pe aceste domenii în aşa fel încât să fim cu instituţii consolidate, cu justiţie independentă, cu drepturile omului respectate, cu libertatea presei inclusiv, şi cu o legislaţie care să permită realizarea şi desfăşurarea unor alegeri democratice. Odată ce le îndeplinim pe toate şi simţim că suntem gata, vom depune şi cererea de aderare şi, sper mult să o facem până la alegerile parlamentare din 2018”, a conchis preşedintele Parlamentului.