Banii lichizi (cash) pot reprezenta un mare risc, având în vedere că sunt folosiţi de infractori. Mai mult, necesitatea lor e pusă sub semnul întrebării, având în vedere creşterea popularităţii tranzacţiilor online.
Publicaţia Wolf Street analizează ideea dacă banii lichizi au devenit inamicul public numărul unu, prin prisma faptului că finanţează activităţile ilicite.
Complicii infractorilor
Peter Sands, fostul director executiv al băncii britanice Standard Chartered, a realizat de curând un raport pentru Harvard Kennedy School of Government, în care explică principalul motiv pentru care băncile centrale ar trebui să nu mai emită bancomate cu valoare mare.
Sunt vizate în principal cele de 500 de euro, de 100 de dolari, de 1.000 de franci elveţieni şi cele de 50 de lire sterline.
„Acestea reprezintă principalul mecanism prin care se plătesc activităţile ilicite, având în vedere că tranzacţiile sunt anonime, iar banii cash sunt uşor de transportat”, se arată în raportul lui Peter Sands, citat de Wolf Street.
Mai mult, bancnotele cu valoare mare, cum ar fi cele de 500 de euro, nu sunt folosite foarte des şi joacă un rol destul de mic în economia unei ţări, dar reprezintă un element de bază pentru infractori.
La rândul său, Benoit Coeure, membru în consiliul director al BCE, a transmis, joi, că instituţia va lua în curând o decizie cu privire la o eventuală retragere din circulaţie a bancnotei de 500 de euro, argumentele pentru menţinerea acesteia fiind „din ce în ce mai puţin convingătoare”.
„Istoric, aceste bancnote au permis persoanelor fizice să facă plăţi mari în mod convenabil. Însă acest argument a devenit din ce în ce mai irelevant odată cu dezvoltarea mijloacelor electronice de plată.
În plus, există suspiciuni că sunt utilizate în special în scopuri ilegale, un argument pe care nu îl mai putem ignora, având in vedere importanta luptei împotriva spălării banilor şi finanţării terorismului”, a declarat Benoit Coeure, într-un interviu publicat în cotidianul Le Parisien.
Fără cash în următorii 10-15 ani?
Mai mult, Peter Sands propune ca cele mai mari economii ale lumii să discute despre această temă la următorul summit G20 în China. Iar dacă acest lucru se va întâmpla, atunci va fi prima ofensivă realizată la nivel global în cadrul aşa-numitului „război împotriva banilor cash”.
Până acum, câteva ţări au început să facă tranziţia către un sistem bazat în special pe plăţile cu cardul, iar Norvegia e una dintre ele. Cea mai mare bancă din ţara nordică a militat pentru renunţarea la cash, având în vedere că mai mult de 60% dintre bancnote se află în afara sferei de control a instituţiei, arată Zero Hedge.
De asemenea, John Cryan, directorul executiv al Deutsche Bank, a estimat că banii cash nu vor mai exista în următorii 10 ani. „Nu mai e nevoie de ei, sunt foarte ineficienţi, iar tipărirea lor costă foarte mult”, a opinat şeful băncii germane, citat de NewsBTC.
Declaraţia lui e oarecum surprinzătoare, având în vedere că în această ţară peste 80 la sută dintre tranzacţii se fac în bani cash.
La rândul său, Kari Takala, consilier superior în departamentul valutar al Băncii Finlandei, consideră că e nevoie de încă 15 ani ca să trecem exclusiv la un sistem de plăţi cu cardul, informează Payment Wee.
Lecţia Suediei
Bancherii susţin viaţa fără cash, deoarece ar putea urmări mult mai bine banii dacă toate tranzacţiile ar fi făcute prin intermediul lor, atât pentru ele, cât şi pentru guverne.
În plus, jafurile din bănci, buzunare sau din locuinţe s-ar putea diminua, dacă este să ne luăm după exemplul Suediei, unde plăţile cash reprezintă doar 3% din total, arată New York Times.
Asociaţia Băncilor din această ţară susţine că eliminarea banilor lichizi din economie a început deja să aibă un impact asupra numărului de infracţiuni.
Jafurile de la bănci s-au redus de la 110, în 2008, la 16, în 2011, cel mai redus nivel din ultimii 30 de ani. De asemenea, furturile din mijloacele de transport au scăzut.
Pe de altă parte, au crescut numărul fraudelor cibernetice de 8 ori pe parcursul unui singur an.