1 Mai este Ziua Internațională a Muncitorilor și comemorăm astăzi lupta istorică a muncitorilor din întreaga lume. Este o zi recunoscută în întreaga lume, mai puțin în Statele Unite, Australia, Elveția, Canada și Africa de Sud. În majoritatea țărilor vest europene, ca și în Republica Moldova, ziua de 1 mai este însă, zi liberă.
Totul a început în anul 1880, odata cu lupta pentru ziua de muncă de 8 ore!
Transformată într-un mare eveniment de autoritățile comuniste din Europa de est, data de 1 Mai și-a pierdut în Europa o mare parte din semnificația ideologică inițială.
Ne întoarcem în timp, mai exact în SUA sfârșitului de secol XIX. În anul 1884, Federația Producătorilor și Uniunile Muncitorești din Statele Unite au trecut o rezoluție spunând că ziua de 8 ore de muncă trebuie să fie un drept legal al muncitorilor, după data de 1 Mai, 1886. Iată de ce până la urmă, sarbătorim Ziua Muncii nemuncind!
Munictori din toată lumea, treziți-vă!
Ridicați-vă în toată splendoarea
Luați toată bogăția pe care o faceți
Vi se cuvine de drept.
Nimeni nu vă mai plânge pentru pâine
Vom avea libertate, iubire și sănătate,
Atunci când marele steag roșu va flutura
În bunăstarea muncitorilor.
Versuri care îi aparțin revoluționarului Joe Hill.
Rezoluția din anul 1884 chema la revoltă împotriva condițiilor de muncă și împotriva faptului că muncitorii erau nevoiți să lucreze 10, 12, 14 ore pe zi. Până în aprilie 1886, peste 250 de mii de muncitori erau implicați în această mișcare ce pornise din orasul Chicago. Miscarea fusese inițial organizată de către anarhiștii din Asociația Internațională a Muncitorilor. Afaceriștii și statul erau terifiați de caracterul revoluționar al mișcării și s-au pregătit în concordanță. Miliția și poliția și-au lărgit rândurile și au primit arme noi în dotare ce puteau fi folosite împotriva greviștilor.
Ziua de 1 mai in anul 1924, la Tel Aviv; sursa Wikimedia
Chiar și așa, până în data de 1 Mai 1886, mișcarea devenise foarte populară și obținuse multe câștiguri pentru muncitorii din fabricile de textile, de pantofi și ambalaje din Chicago. Dar în data de 3 mai 1886, poliția a deschis focul asupra unui grup de protestatari la Fabrica McCormick Reaper Works, omorând patru persoane și rânind mulți alții.
Anarhiștii au chemat la o întâlnire în masă a doaa zi, în Piata Haymarket din Chicago, pentru a protesta vehement împotriva actelor poliției.
În timp ce vorbitorii coborau de pe platforme, a fost aruncată o bombă artizanală înspre polițiști, omorând unul dintre aceștia și rănind 17. Chiar dacă nu s-a determinat niciodată cine a arauncat bomba înspre polițiști, incidentul a fost folosit ca scuză pentru a ataca toată mișcarea de stânga pentru drepturile muncitorilor.
Din păcate, adevărata istorie a Zilei de 1 Mai devine din ce în ce mai puțin cunoscută, dar evenimentele din anul 1886 și execuția din Chiacago din anul 1887, au constituit baza pentru mișcări care au dus la obținerea a numeroase drepturi pe care le avem noi astăzi.
În țările comuniste, ziua de 1 mai a fost transformată într-o sărbătoare de stat însoțită de defilări propagandistice, așa cum s-a întamplat și în trecutul nu foarte îndepărtat al Republicii Moldova, lăsând și o umbră cu privire la importanța acestei zile. Ceea ce au încercat regimurile comuniste a fost să instrumenteze politic o veche tradiție a mișcării muncitorești internaționale.