Avizul mai mult decât critic al Comisiei de la Veneţia! Regretele şi îngrijorările despre care nu s-a mai vorbit public

Avizul mai mult decât critic al Comisiei de la Veneţia! Regretele şi îngrijorările despre care nu s-a mai vorbit public

Comisia de la Veneţia a publicat avizul integral al deciziei adoptate vineri privind proiectul de lege comasat al Partidului Democrat din Moldova şi Partidului Socialiştilor din Republica Moldova referitor la modificarea sistemului electoral din Moldova. Pe lângă faptele deja larg discutate în societate cu privire la reticenţa Comisiei de la Veneţia şi îngrijorările transmise aceasta autorităţilor de la Chişinău, membrii Comisiei scot în evidenţă fapte despre care nu s-a vorbit prea mult. Spre exemplu, Comisia de la Veneţia a făcut referire la faputl că „în conformitate cu practica parlamentară frecventă în Republica Moldova, (n.r. votarea în prima lectură) a fost foarte rapidă fără oportunitatea unor dezbateri parlamentare semnificative și incluzive”, precum şi faptul că „în timpul vizitei la Chișinău, toate partidele, în afară de susținătorii ambelor proiecte de legi, și-au exprimat regretul cu privire la graba și procedura prin care Parlamentul a prezentat un astfel de proiect de lege esențial.

Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR au reamintit în decizia lor că „orice modificare la scară largă a legislației electorale necesită o dezbatere și o consultare publică aprofundată nu numai între partidele politice reprezentate în Parlament, ci și printre alți actori relevanți din afara Parlamentului și societății civile, ceea ce duce la un consens larg”. „Reformele electorale, în special de natură fundamentală, cum ar fi cele care implică schimbarea sistemului electoral, ar trebui să fie ghidate de interesele alegătorilor și să evite orice percepție de a favoriza orice actor politic”.

Totuşi, dacă se fac modificări la elementele fundamentale ale legii electorale, inclusiv la sistemul electoral propriu-zis, „acestea ar trebui să aibă loc cu mult înainte de alegerile viitoare și, în orice caz, cu cel mult un an înainte”. La fel, potrivit Comisiei, în cadrul unor dezbateri publice amănunţite ar trebui să fie discutate toate efectele pozitive și negative ale amendamentelor, precum și alte opțiuni posibile de reformă. „Prin urmare, nu se poate spune că reforma a fost adoptată printr-un consens larg, după consultări publice ample cu toate părțile interesate relevante. Mai mult decât atât, procedura de adoptare a proiectului în prima lectură, în conformitate cu practica parlamentară frecventă în Republica Moldova, a fost foarte rapidă fără oportunitatea unei dezbateri parlamentare semnificative și incluzive, care este necesară pentru o astfel de schimbare fundamentală. Astfel, Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR recomandă, în cazul în care se dorește o reformă electorală, să se obțină un consens real după o dezbatere aprofundată în Parlament și în societate cu privire la conținutul său precis, în special având în vedere polarizarea existentă în jurul problemei”.

Vedeţi şi: (DOC) Avizul integral al Comisiei de la Veneția a fost publicat: Nu există „consens larg” pentru adoptarea votului mixt

Aşa cum au menţionat în repetate rânduri reprezentanţii puterii de la Chişinău, membrii Comisiei de la Veneţia într-adevăr au precizat că alegerea unui sistem electoral este o decizie suverană a unui stat, modificările propuse în proiectul care vizează trecerea de la un sistem proporțional la un sistem mixt ridică preocupări semnificative, enumerând riscurile dezvoltării unor legături între candidații majoritari independenți şi oameni de afaceri sau alți actori care își urmează propriile interese separate; criteriile vagi privind constituirea circumscripțiilor uninominale, ceea ce prezintă un risc de influență politică asupra acestui aspect al activității CEC; lipsa unor criterii detaliate şi cuprinzătoare pentru constituirea circumscripțiilor electorale pentru regiunea transnistreană a Republicii Moldova și pentru cetățenii din străinătate; faptul că pragurile de reprezentare parlamentară în componenta proporțională rămân ridicate; şi slaba probabilitate ca modificările propuse să consolideze reprezentarea femeilor în Parlament.

„În lumina îngrijorărilor şi în vederea lipsei de consens în această chestiune polarizatoare, asemenea schimbare fundamentală, chiar dacă este prerogativa suverană a ţării, nu este recomandabilă în acest moment”, se constată în decizia Curţii.

La fel, membrii Comisiei de la Veneţia fac trimitere la experiența unor state „cu o istorie și o cultură politică similare situate în aceeași regiune” care, potrivit lor „poate fi pertinentă”. „De exemplu, contextul național specific din Ucraina a determinat Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR să fie critice în vederea reintroducerii unui sistem electoral mixt în 2011, care a adus înapoi probleme cum ar fi implicarea excesivă a oamenilor de afaceri puternici în procesul electoral”.

Astfel, având în vedere importanța unei modificări a sistemului electoral, este important ca reforma să se desfășoare în urma unui proces cuprinzător și aprofundat de consultare publică. „În Republica Moldova a fost discutată o perioadă de mai mulți ani o schimbare a unui sistem mixt sau a unui sistem uninominal, însă actualul proiect de lege pare să fi fost prezentat în grabă Parlamentului. Prima lectură a proiectului de lege din 5 mai nu a apărut anterior pe ordinea de zi a Parlamentului, dar a fost adăugată pe ordinea de zi de către președintele Parlamenului în aceeași zi. În timpul vizitei la Chișinău, toate partidele, în afară de susținătorii ambelor proiecte de legi, și-au exprimat regretul cu privire la graba și procedura prin care Parlamentul a prezentat un astfel de proiect de lege esențial. O serie de partide parlamentare și neparlamentare, precum și reprezentanți ai organizațiilor societății civile înființate, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la reforma propusă”.

Citeşte şi: Reacția lui Candu după ce Comisia de la Veneția a făcut public avizul cu privire la schimbarea sistemului electoral: „Legea va fi votată”

„Alegerea unui sistem electoral este o decizie importantă pentru orice democrație și nu ar trebui adoptată doar ca un compromis politic de către grupurile politice, ci și printr-un larg consens realizat printr-un proces de consultare publică. Ar trebui să rezulte dintr-un proces deschis, incluziv și transparent care implică o gamă largă de părți interesate în alegeri, inclusiv partide parlamentare și neparlamentare, precum și reprezentanți ai societății civile. Consolidarea consensului privind alegerea unui sistem electoral contribuie la acceptarea, legitimitatea și stabilitatea sistemului de guvernare”, se arată în avizul integral al Comisiei de la Veneţia.

0