Pe parcursul anului 2018, procurorii au solicitat „interceptarea și înregistrarea comunicărilor și imaginilor” de 3.928 de ori ca măsură specială de investigații. Totodată, de 770 de ori, a fost colectată informație de la furnizorii de servicii de comunicații electronice, în 594 de cazuri a fost efectuată documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, precum și localizarea sau urmărirea prin sistemul de poziționare globală (GPS) ori prin alte mijloace tehnice. În 148 de cazuri procurorii au cercetat și/sau au instalat aparate de asigură supravegherea și înregistrarea audio, foto și video, de 41 de ori au fost monitorizate tranzacțiile financiare, iar în 26 cazuri s-a efectuat supravegherea domiciliului prin utilizarea mijloacelor tehnice ce asigură înregistrarea. Cel puțin asta arată datele statistice ale Procuraturii Generale în domeniul activităților speciale de investigații.
Astfel, potrivit Procuraturii Generale, în cadrul a 51.943 de cauze penale aflate în gestiune în cursul anului 2018, procurorii au înaintat judecătorilor de instrucție 5.578 demersuri de autorizare a măsurilor speciale de investigații, din ele 66 fiind respinse.
Nemijlocit de către procurori, în condițiile legislației procesual-penale, a fost autorizată înfăptuirea măsurilor speciale de investigații în 1.480 cazuri, inclusiv:
- identificarea abonatului, proprietarului sau utilizatorului sistemelor de comunicații electronice ori a punctelor de acces la sistemele informatice – 444 cazuri;
- urmărirea vizuală – 583;
- controlul transmiterii banilor sau a altor valori materiale extorcate – 97;
- investigația sub acoperire –125;
- achiziția de control – 210;
- livrarea controlată – 21.
Implicarea procurorului în acest proces a ținut să aducă maximă ajustare carențelor, apărute în vederea utilizării măsurilor speciale de investigații doar atunci, când pe alte căi a fost imposibilă realizarea scopului procesului penal. Actualmente, pentru a eradica anumite fenomene (corupție, trafic de droguri, contrabandă și alte forme de criminalitate organizată) și urmărirea bunurilor utilizate sau rezultate din activitatea criminală, procurorii tot mai des recurg la măsuri și tactici „pro-active” de documentare și investigare, fără a aștepta pasiv sesizările post-factum. Sarcina organelor de drept constă în garantarea tuturor măsurilor legale pentru asigurarea dreptului părților la o anchetă eficientă și în termen rezonabil.
Subiectul „interceptărilor convorbirilor telefonice” a fost intens dezbătut, fiind chiar criticat de anumite voci, fie pentru numărul lor mare, fie pentru neconcordanța cifrelor sau încălcarea libertății persoanelor. Argumentele respective au fost combătute, deoarece, în calculele invocate de oponenți erau incluse, inseparabil, și demersurile de prelungire a acestora. Or, o măsură odată autorizată, poate fi prelungită până la 6 luni.
Volumul implicării în combaterea infracționalității prin asemenea procedee depinde de o serie de factori, printre care: comportamentul făptuitorilor, metodele și mijloacele utilizate de aceștia la comiterea infracțiunilor, căile și mecanismele de ascundere a bunurilor dobândite pe cale criminală. Astăzi, comiterea cu premeditare a unei crime, fără folosirea a măcar unei unități de echipament tehnic, este practic de neimaginat.
Criminalitatea a căpătat o formă extrem de mobilă, prin aplicarea unor scheme sofisticate (desfacerea drogurilor pe rețelele de socializare, escrocherii virtuale), cu implicarea mediului IT și schimbul operativ de informații la distanță, în lipsă de contact fizic între infractori.
Statisticile arată că, în Republica Moldova sunt aproximativ 4,5 milioane de utilizatori de telefonie mobilă, sau cu peste 26% mai multe abonamente decât numărul de locuitori. În practică, există cazuri când un infractor utilizează lunar mai bine de 10 numere de telefon, care conform procedurii, se achiziționează fără oferirea datelor de identitate.
În concluzie, anume procedura secretă, cu utilizarea instrumentelor legale, devine cea mai eficientă în procesul de cercetare a infracțiunilor, iar autorizarea ei de către judecătorul de instrucție este în măsură să asigure respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor.