Decizia lui Vladimir Putin de a anexa Peninsula Crimeea, în primăvara lui 2014, a declanşat o cursă a înarmărilor în regiune, în condiţiile în care vecinii Federaţiei Ruse se simt ameninţaţi de mişcările tot mai îndrăzneţe ale Moscovei.
State care, pe fondul crizei economice, îşi reduseseră semnificativ cheltuielile cu apărarea au început să pompeze din nou bani în bugetul armatelor proprii, potrivit unei analize Bloomberg.
Efectul se vede cel mai bine în Lituania. Ţara care din 2009 a scăzut nivelul bugetului de apărare până sub 1% din PIB a tresărit brusc, efectuând o suplimentare a cheltuielilor militare de 30% în cursul anului trecut.
Procentual, creşterea este mai mare decât cele înregistrate anul trecut în toate celelalte 27 de state membre ale Alianţei Nord-Atlantice.
În top intră şi Polonia, pe locul 3 din punct de vedere al cheltuielilor de apărare înregistrate în 2015, în vreme ce Letonia şi Estonia, ţări care au graniţă comună cu Rusia vin pe locurile 5, respectiv 8 în clasamentul intern al NATO.
Datele statistice reflectă neliniştea în creştere pe care o simt vecinii Rusiei faţă de intenţiile lui Putin. Pe lângă anexarea Crimeii, în 2008, Moscova a purtat un război cu vecinul din sud, Georgia, iar de anul trecut s-a implicat într-o campanie aeriană pe frontul din Siria.
Eforturile financiare vin şi ca urmare a protocolului încheiat între statele membre NATO de a atinge un nivel de finanţare a sectorului de apărare echivalent cu 2% din PIB al fiecărui stat.
Dintre statele din Europa Centrală şi de Est, doar Polonia şi Estonia au reuşit să îndeplinească acest obiectiv.
Susţinere largă
Locuitorii ţărilor baltice pare să agreeze creşterea rapidă a bugetului Apărării. „Conflictul dintre Ucraina şi Rusia are o rezonanţă deosebită pentru noi”, recunoaşte Zygimantas Mauricas, economist în cadrul Nordea Bank, Vilnius.
„Sectorul de Apărare a fost neglijat în trecut atât în Lituania, cât şi în Letonia. Spre deosebire de alte ţări membre NATO, la noi există un sprijin al publicului larg pentru întărirea capacităţilor de apărare”, mai spune acesta.
Ministerul Apărării din Lituania susţine că 60% din cei 2,9 milioane de locuitori ai ţării sunt de acord cu suplimentarea bugetului de apărare.
În Lituania, de altfel, există o stare de teamă larg răspândită în rândul populaţiei în ceea ce priveşte eventualitatea unei agresiuni din partea Rusiei.
Până şi şeful statului, Dalia Grybauskaite, a catalogat acţiunile Kremlinului drept „o ameninţare la adresa dreptului internaţional”.
Anul acesta, bugetul Ministerului Apărării din Lituania este de aşteptat să crească cu 34%, de două ori şi jumătate mai mult decât vor creşte bugetele de la Cultură şi Asistenţă Socială.
Cu toate acestea, lituanienii nu se opun cheltuielilor pentru armată. Chiar şi cu Rusia negând cu vehemenţă ideea unei ofensive în regiunea baltică, sentimentul de teamă din zonă nu are cum să dispară prea curând.
În plus, ţările baltice şi Polonia au importante minorităţi etnice de origine rusă care îşi afirmă constant voinţa de a relua legăturile cu Moscova.
Cheltuielile militare din ţările baltice nici nu au cum să înceteze prea curând, atâta vreme cât un raport al strategilor şi experţilor militari din grupul RAND a demonstrat că o invazie terestră a Rusiei ar duce la ocuparea celor 3 capitale în mai puţin de 60 de ore.
„NATO nu ar putea apăra cu succes teritoriul celor mai expuşi membri ai alianţei”, a sunat concluzia raportului.
Şi Romania dă mai mulţi bani Armatei
Odată cu instalarea ruşilor în Crimeea, oficialii de la Bucureşti au început să aloce mai mulţi bani pentru apărare.
Deşi România este în continuare sub nivelul stabilit al cheltuielilor de Apărare solicitat în cadrul summit-ului NATO din 2014, cu doar 1,4% din PIB, bugetul Armatei a crescut cu 48% faţă de 2015, până la 11,2 miliarde de lei.
Programul multianual de investiţii în apărare prevede că, până în 2027, forţele armate române să realizeze investiţii în infanteria mecanizată, aviaţie, apărare antiaeriană, flota navală şi creşterea capacităţii de luptă antisubmarin.
De asemenea, infrastructura de cartiruire trupe, depozite şi facilităţi de instruire va intra într-un proces de reparaţii capitale şi consolidări.