Germanii votează duminică în alegeri parlamentare în care cancelarului de centru-dreapta Angela Merkel candidează pentru un al patrulea mandat, relatează Reuters citată de News.ro, care prezintă cum funcţionează sistemul de vot.
DOUĂ BULETINE DE VOT
Germania are un sistem de vot mixt, direct şi proporţional, în care alegătorii primesc două buletine: unul direct pentru candidatul din circumscripţia sa şi al doilea pentru partid. Al doilea vot stabileşte distribuţia fotoliilor în Parlament.
De exemplu, numele lui Merkel nu apare pe buletinul pentru votul national, dar apare pe cel pentru circumscripţia sa, districtul Stralsund/Ruegen. Ea candidează acolo ca reprezentant al formaţiunii creştin-democrate CDU, după ce a câştigat de şapte ori în district, de la reunificarea Germaniei, în 1990.
ÎMPĂRŢIREA VOTULUI
Alegătorii germani îşi împart, de regulă, votul pentru a oferi susţinere suplimentară coaliţiei pe care o preferă. Astfel, ei votează un candidat dintr-unul dintre principalele două partide – fie CDU sau aliaţii săi bavarezi din CSU, fie social-democraţii din SPD – iar pe al doilea bulletin aleg un partener mai mic dintr-o eventuală coaliţie, precum Democraţii Liberi (FDP, pro-afaceri), Verzii, Die Linke (extremă-stânga) sau AfD (extremă-dreapta).
Partidele mai mici nu sunt interesate de primul buletin de vot, pentru că sistemul favorizează candidaţii formaţiunilor mari.
De altfel, susţinătorii de bază ai partidelor mici aleg, de multe ori, un candidat din formaţiunile mari pentru primul vot.
MANDATE SUPLIMENTARE
Dacă CDU-CSU sau SPD obţin mai multe mandate la votul direct într-un land decât ar obţine pe baza votului proporţional, Budestag creează mandate suplimentare. În Legislativul actual, sunt 299 de locuri în Parlament pentru câştigătorii votului direct şi alte 299 distribuite partidelor în funcţie de proporţia de voturi obţinute.
Numărul mandatelor suplimentare a crescut în urma alegerilor recente pentru că principalele două partide, CDU-CSU şi SPD, au câştigat aproape toate cele 299 de mandate puse în joc prin vot direct, dar au obţinut proporţii mai mici la votul proporţional.
PRAGUL ELECTORAL DE 5%
Partidele care nu reuşesc să obţină mai mult de 5% din voturi la nivel national sau nu obţin cel puţin trei mandate prin vot direct sunt excluse din Parlament. Proporţiile celorlalte formaţiuni sunt recalculate în consecinţă.
Această prevedere poate avea urmări majore pentru procesul construirii de coaliţii. De fapt, în 2013, FDP şi AfD au obţinut puţin sub 5% din sufragii. Cum voturile lor au fos redistribuite celorlalte formaţiuni, conservatorii lui Merkel au fost aproape de a putea să guverneze singuri, deşi obţinuseră numai 41,5% din sufragii.
Anul acesta, şase partide ar urma să intre în Parlament, potrivit sondajelor. Acest lucru va duce la un peisaj politic destul de fracturat, astfel că următorul Guvern va avea nevoie, probabil, de cel puţin 47% sau 48% din voturi pentru o majoritate stabilă.